O pilda frumoasa despre bunatate: “Un act de bunatate este, de cele mai multe ori, propria rasplata.”

“Într-o relaţie profundă, dragostea cuiva poate avea rezonanţe în tine şi îţi aduce adâncimile în fiinţă. Sunt două modalităţi de a te descoperi: una este meditaţia, cealaltă este dragostea. Prin celălalt devii conştient de fiinţa ta interioară. El devine un drum pentru a ajunge la tine însuţi. Cu cât dragostea este mai profundă, cu atât voi sunteţi mai profunzi. Dacă iubeşti pe cineva şi profunzimile tale vorbesc cu ale lui, ai o întâlnire în Fiinţă; dacă nu se întâmplă aceasta, renunţă - dar nu crea nici un conflict, bătălie sau luptă pentru aceasta, nu vă distrugeţi unul pe altul. Căutaţi în altă parte persoana care există şi care vă va iubi. Nu vă stabiliţi alături de cineva care nu este pentru voi.” Momentul in care iti dai seama ca esti o persoana care merita iubita este cel mai frumos moment din viata ta. 1. Este posibil sa iubesti pe cineva care nu te iubeste inapoi. Nu este o dragoste deplina, nu are profunzime, insa este in continuare acolo. 2. Oamenii spun mereu ca trebuie sa te iubesti mai intai pe tine pentru ca cineva sa te poata iubi, insa asta nu este adevarat in totalitate. Poti fi iubit chiar daca te urasti. Insa nu va fi o relatie frumoasa; nu va fi cel mai frumos mod de a fi iubit. 3. Dragostea creeaza dependenta. Si este atat de frumoasa. 4. Este atat de dureros sa iubesti pe cineva, sa te desparti si apoi sa nu te mai indragostesti niciodata. 5. Nu vei iubi niciodata pe cineva asa cum iubesti pentru prima data. Prima iubire este cea mai frumoasa. 6. Momentul in care iti dai seama ca esti o persoana care merita iubita este cel mai frumos moment din viata ta. 7. Sexul nu aduce intotdeauna partenerii de cuplu mai aproape. Uneori expune doar slabiciunile dintr-o relatie. 8. O relatie poate supravietui doar daca exista intelegere, comunicare, iubire adevarata si compromis. 9. O persoana pe care o iubesti te va trada la un moment dat in viata. Insa toata lumea greseste, asa ca trebuie sa o ierti. 10. Nu te poti forta sa iubesti pe cineva. Daca iubirea nu este in inima ta, nu se va intampla. Niciodata. 11. Nimeni nu stie cu adevarat cum sa rezolvi durerile inimii cand este ranita din iubire. Ori de cate ori te simti intimidata de o persoana, imagineaza-ti ca plange in dormitorul ei pentru ca cineva i-a frant inima (iti garantez ca asta s-a intamplat) si iti va fi mai usor sa comunici cu ea. 12. Dragostea nu se simte niciodata la fel. Ea difera de la persoana la persoana si de la un moment la altul. Poate fi dragoste si atunci cand petreci o dupa amiaza de duminica pe canapea, in fata televizorului, la un film bun, in bratele lui. 13. Toata lumea vrea sa fie iubita. Toata lumea vrea sa se bazeze pe cineva. Pentru o multime de oameni, iubirea este cel mai pretios lucru din lume. Dragostea este motivul pentru care facem atat de multe greseli in viata - pentru ca vrem sa o gasim cat mai repede cu putinta. 14. Gasirea dragostei este motivul inconstient al multor lucruri pe care le facem. De aceea lucram, de aceea mergem intr-un bar intr-o sambata seara, de aceea suntem de acord sa intalnim straini pe internet. 15. Nu te stanjeni daca nu ai iubit niciodata inainte. Ai o gramada de timp sa iubesti de mii de ori. 16. Cand te indragostesti de cineva, fii pregatita pentru posibilitatea ca, intr-o zi, sa spui ca urasti aceasta persoana. 17. Vei avea intotdeauna un fost iubit la care te vei gandi din cand in cand. 18. Dragostea te va face sa fii cea mai buna si cea mai proasta versiune a ta... de cele mai multe ori in aceeasi zi. 19. Dragostea este motivul pentru care suntem cu totii aici, in aceasta lume. "Iubirea este foarte rară. A cunoaşte sufletul unui om înseamnă a trece printr-o revoluţie, pentru că dacă vrei să cunoşti sufletul unui om trebuie să-l laşi şi tu să ajungă la sufletul tău. Trebuie să devii vulnerabil, total vulnerabil, deschis. E riscant. E riscant să laşi pe cineva să-ţi ajungă la suflet, e periculos, pentru că niciodată nu ştii ce îţi va face acel om o dată ce va ajunge să-ţi cunoască toate secretele, toate ascunzişurile. De aici frica. De asta nu ne deschidem. Cunoaştem pe cineva superficial şi credem că ne-am îndrăgostit. Periferiile se întâlnesc iar noi credem că noi ne-am întâlnit. Dar de fapt nu este aşa. Nu eşti periferia ta. De fapt, periferia este graniţa unde sfârşeşti, ea doar te înconjoară ca un gard. Periferia este locul unde sfârşeşti tu şi începe lumea." “Iubirea e pur şi simplu nebună. Nu apare niciodată când şi unde crezi că va apare. E firesc să fie aşa. Iubirea e altceva decât minte şi asta înseamnă că atunci când e iubire adevărată mintea nu mai contează. De aceea marile iubiri par imposibile minţilor obişnuite. Nu e nimic neobişnuit aici. Iubirea care nu trece de barierele minţii nu e iubire adevărată. Şi viaţa, existenţa vrea iubire adevărată. Dar pentru aceasta ne verifică şi ne pune faţă în faţă cu iubiri aparent imposibile. Dacă trecem examenul, atunci suntem făcuţi pentru iubire, dacă nu îl trecem atunci mai avem nevoie de timp ca să înţelegem ce e cu adevărat important în viaţă”. “Iubirea trebuie să fie o relaţie plină de prietenie, în care nimeni nu este superior, în care nimeni nu decide cum să se desfăşoare lucrurile, în care partenerii sunt pe deplin conştienţi că sunt diferiţi, că abordarea lor în ceea ce priveşte viaţa este diferită, că modul lor de viaţă este diferit şi, cu toate aceste diferenţe, se iubesc. Ei nu vor găsi nici o problemă. Nu încercaţi să creaţi ceva suprauman. Fiţi umani şi acceptaţi omenescul celuilalt, cu toate slăbiciunile inerente naturii umane. Celălalt va comite probabil greşeli, tot aşa cum comiteţi şi voi, şi va trebui să învăţaţi. A fi împreună înseamnă a învăţa să iertaţi, să uitaţi, să înţelegeţi că şi celălalt este la fel de uman ca şi voi."  
Publicitate

In tara nu mai plouase de ani intregi. Era atat de cald si de uscat incat pana si florile se uscasera, iarba era parjolita si chiar si marii copaci, puternici inainte, erau pe moarte. Apa secase in rauri si in fantani. Vacile, cainii, caii, pasarile si tot poporul mureau de sete. Lumea incepea sa se imbolnaveasca.

Intr-un sat uitat de lume exista o fetita a carei mama era foarte bolnava.

“O sa plec de aici si o sa merg kilometri intregi, nopti si zile.. pana cand voi gasi niste apa. Stiu ca mama mea va fi mai bine dupa ce va bea putina apa curata. Trebuie sa fac acest sacrificiu pentru ea.” – si-a spus ea

Fetita a luat un ulcior cu ea si a plecat in cautare de apa. Dupa zile intregi de cautare, ea a gasit pe varful unui munte un mic izvor. Era aproape secat. Apa scazuse mult, insa curgea putin de sub stanca. Fetita a tinut ulciorul ei cu grija si a prins cateva picaturi. A asteptat o lunga perioada de timp pana cand ulciorul s-a umplut cu apa. Apoi a pornit din nou la drum, de data aceasta catre casa, fericita ca isi poate face mama bine.

Pe drum, fetita a intalnit un caine mic, bolnav. El abia mai putea merge, gafaia, gura ii era larg deschisa si gatul uscat.

“Oh, catel sarac ce esti. Iti este atat de sete. Nu saracesc eu de la cateva picaturi de apa. Iti vor da un pic si va ramane suficienta apa si pentru mama mea.”

Asa ca fetita a turnat putina apa in palma ei si a tinut-o pentru catel. El a baut rapid tot si imediat s-a simtit mult mai bine, incat a inceput sa alerge si sa latre de fericire.

Micuta nu a observat, insa ulciorul ei murdar s-a transformat intr-un ulcior din argint care s-a umplut din nou de apa (chiar asa cum fusese inainte).

Publicitate

Fetita s-a gandit la mama ei si imediat a grabit pasii pentru a ajunge cat mai repede la ea. Ea a ajuns acasa intr-o seara, aproape pe intuneric. A impins usa casei si s-a grabit catre patul mamei sale bolnave. Cand a intrat in camera, a dat peste bunicul ei, un batranel care plecase de acasa doar pentru a avea grija de fiica lui. Extrem de obosit si de insetat, nici nu mai putea vorbi cu nepoata lui, asa ca a luat-o si a strans-o tare in brate.

“Da-i niste apa. A muncit din greu toata ziua si are nevoie de mult mai multa decat mine.”

Fetita a intins ulciorul, iar batranelul a baut o parte din apa. S-a simtit mult mai puternic, asa ca imediat a mers la fiica lui pentru a o ajuta sa se ridice. Fetita nu a observat ca, din nou, ulciorul s-a transformat… insa de data aceasta el era din aur si era plin de apa, asa cum il luase fetita de pe varful muntelui.

Ea si-a ajutat mama sa bea… imediat femeia s-a simtit mult mai bine. Cand a terminat, in ulcior mai era putina apa. Fetita a vrut sa bea si ea, insa atunci ea a auzit o bataie in usa. Era un strain… palid si acoperit de praf, probabil strabatuse un drum foarte lung.

“Mi-este foarte sete si simt ca daca nu beau o gura o sa mor imediat. Imi puteti da si mie putina apa?”

Fetita si-a spus in gand: “El sigur are mai multa nevoie decat am eu…” si i-a intins ulciorul strainului.

Strainul a zambit, a luat ulciorul in mama si imediat ce l-a atins l-a transformat intr-un ulcior de diamant. El l-a intors invers si toata apa a curs pe pamant…. in acel loc s-a format o fantana uriasa, cu apa rece, proaspata si limpede, suficienta pentru toti oamenii si toate animalele din acel set.

Insa, in scurt timp, strainul a disparut… fetita a privit catre cer, care era fara nori. Dintr-o data ea a observat ca pe cer aparusera cateva stele care luasera forma ulciorului de diamant. Acele stele stralucesc si acum si ne amintesc de fetita cu un suflet incredibil, dispusa sa ajute oamenii din jurul ei. Acele stele formeaza Carul Mare.

Publicitate
Alte Articole
Pilde