Câte probleme ar fi fost eliminate de către omenire, dacă am fi învățat cu toții încă de la vârsta copilăriei: în prezent avem tot ceea ce avem nevoie, iar dacă ne lipsește ceva, înseamnă că momentan nu avem nevoie de asta.
Pentru noi, acest lucru este greu de înțeles pentru că suntem capabili să vedem doar o mică parte din imaginea de ansamblu, trecând cu vederea peste faptul că orice eveniment face parte din procese mai lungi, pe care noi nu le vedem.
“Trebuie să-ți faci inima extrem de neutră, să păstrezi liniștea ferm, iar atunci toate lucrurile se vor schimba de la sine, iar nouă ne va rămâne doar să le contemplăm în întoarcerea lor.” – Dao De Jing
Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv să ne întristăm că nu avem ceva și cu atât mai puțin să “muncim” în mod special pentru materializarea a ceea ce am visat. Unele dorințe ne determină să luptăm împotriva realității și să facem eforturi inutile, conducând în cele din urmă la suferință.
De ce suntem atașați de dorințele noastre? Motivele sunt: dorința de a obține satisfacția victoriei și frica de suferință, bazate pe experiența noastră anterioară și înrădăcinate în subconștientul nostru.
Dacă investigați profund această problemă, veți ajunge la concluzia că tocmai aceste două aspecte conduc comportamentul nostru în întregime, forțându-ne să învățăm, să câștigăm bani, să economisim, să intrăm în relații, să facem copii, să obținem succes, să evităm riscuri, să cumpărăm lucruri inutile, să ne îmbunătățim înfățișarea la nesfârșit, să facem sport, să călătorim.
În esență, umanitatea este ca un zombi, a cărui viață este lipsită de sens și de bucurie, cu excepția unor episoade scurte de euforie, pentru care trebuie să plătim cu suferință în restul timpului. Bineînțeles, puțini sunt capabili să recunoască asta, dar numărul persoanelor cu tulburări de alimentație, vicii, anxietate, insomnie și depresie vorbește de la sine.
Adevărata fericire începe doar atunci când renunțăm la dorințele noastre și încetăm să fugim de suferință.
Numai o capitulare totală în fața voinței unei înțelepciuni superioare ne poate duce într-o altă dimensiune, unde domnește liniștea și seninătatea adevărată. De obicei, acest lucru se întâmplă numai atunci când suntem epuizați complet, încercând să obținem ceea ce dorim, și recunoaștem propria noastră neputință.
Din acest motiv, pentru noi, nimic nu este mai benefic decât eșecurile, pierderile, despărțirile și dezamăgirile. Cu toate acestea, puțini pot vedea asta. Majoritatea dintre noi fac tot posibilul să evite asta și își petrec viețile încercând să calce pe puf peste tot pe unde pot. Cu toate acestea, destinul înțelept ne ajunge oricum, într-un fel sau altul.
“Percepeți eșecul ca pe o favorizare a puterilor cerești. De îndată ce îl înțelegeți în totalitate, eșecul devine succes. Succesul pe care l-ați înțeles greșit devine rapid un eșec.” – Cartea lui Mirdad
Vorbesc destul de mult despre asta, dar puțini mă aud. Cele mai mari șanse de a înțelege esența celor spuse și de a schimba propriul nostru program primitiv, aparțin celor care au ajuns la o anumită limită în suferința lor. Astfel de oameni există.
