Într-un sat îndepărtat, în ajunul Crăciunului, un băiat a plecat în pădure în căutarea unui buștean de stejar pe care să-l ardă în șemineu, după cum dicta tradiția, în Noaptea Sfântă. A întârziat mai mult decât se așteptase și, când a venit întunericul, nu a mai găsit drumul înapoi spre casă. În plus, a început să cadă o zăpadă groasă.
Băiatul s-a simțit copleșit de teamă și s-a gândit cum, în lunile anterioare, așteptase cu nerăbdare Crăciunul acela, iar acum că mai lipseau câteva ore, exista posibilitatea să nu-l mai fi putut sărbători niciodată.
În pădurea, acum goală de frunze, a văzut un copac încă verde și s-a adăpostit sub el de zăpada. Era un brad. A stat acolo ore si, cuprins de o mare oboseală a adormit ghemuit la picioarele trunchiului. Bradul, emoționat, și-a coborât ramurile până când au atins pământul pentru a forma o colibă care să protejeze băiatul de zăpadă și de frig.
Dimineața s-a trezit, a auzit în depărtare vocile sătenilor care plecaseră în căutarea lui și, ieșind din adăpostul său, a putut cu mare bucurie să-și îmbrățișeze semenii. Abia atunci, toată lumea și-a dat seama de minunatul spectacol care i-a apărut în fața ochilor. Zăpada care căzuse peste noapte, așezându-se pe ramurile înverzite, îndoite până la pământ, formase beteală, decorațiuni de cristal care, în lumina soarelui, păreau lumini scânteietoare, de o splendoare nemaivăzută.
În amintirea acestui fapt, bradul a fost adoptat ca simbol al Crăciunului și, de atunci, a fost decorat și luminat în toate casele, pentru a reproduce spectacolul pe care locuitorii din micuțul sat l-au văzut în acea zi îndepărtată de iarnă.
Tradiția și semnificația bradului de Crăciun
O tradiție importantă asociată sărbătorii Crăciunului o reprezintă împodobirea bradului de Crăciun.
Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu.
Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină.
În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.
Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc
Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele.
Pe lângă bradul de Crăciun, creștinii ornează și așa numitele coronițe de Crăciun, agățate pe ușile de la intrare simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a acestora reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.
O altă plantă folosită la decorarea caselor în preajma Crăciunului și a Anului Nou este vâscul. Se spune despre vâsc că este o plantă tămăduitoare, simbolizând, la unele popoare, armonia și pacea. De asemenea, sărutul sub vâsc face mai trainică și mai puternică iubirea într-un cuplu.
Se știe despre Crăciun că este sărbătoarea nașterii Domnului Iisus, o sărbătoare a liniștii sufletești, a păcii și a cadourilor. De altfel, Crăciunul este o sărbătoare plină de lumină, de semnificații și simboluri.
Sărbătoarea Crăciunului a fost întotdeauna o sărbătoare a bucuriei pentru creștini, dar, mai ales pentru copii, care așteaptă cu nerăbdare momentul împodobirii pomului de Crăciun sau zilele în care merg la colindat, primind în schimb daruri. Totodată, se obișnuiește, la creștini, ca în ajunul Nașterii Domnului, cât și în ziua de Crăciun, să se meargă la biserică, după care să se ia masa în familie, în mijlocul celor dragi.
Bradul de Crăciun este o tradiție oarecum recentă în România, dar este cel mai îndrăgit obicei al sărbătoriilor de iarnă, datorită simbolurilor care i se asociază, și anume: dragoste, bucurie, fericire, împlinire, speranță, viață, sănătate, magie…!
