V-ați întrebat vreodată de ce în luna iulie și august, în cele două luni de vară preferate, avem același număr de zile? Când în celelalte luni numărul de zile variază, iar în februarie avem doar 28 sau 29 de zile.
Noi trăim după calendarul gregorian, care a fost inventat încă din Roma Antică. În timpurile lui Iulius Cezar, lunile pare aveau 30 de zile, iar cele impare aveau 31 de zile. Când Iulius Cezar a murit, locuitorii Romei au decis să-l comemoreze în calendar, înlocuind luna Quintilis cu iulie.
Dar de unde a apărut a 31-a zi în luna august, te vei întreba. Totul se datorează vanității umane – următorul împărat, Octavian Augustus, a dorit și el să aibă o lună cu numele său. Astfel, după iulie, a apărut august, și din considerente strict politice, și el a primit 31 de zile.
Cu toate acestea, calendarul nu este elastic, așa că a trebuit să luăm o zi dintr-o altă lună. A fost aleasă luna februarie, și acum are doar 28 de zile. Aici, de asemenea, Iulius Cezar a dezvoltat acest sistem, introducând sistemul de ani bisecți, în care avem 366 de zile în loc de 365. A fost făcut acest lucru pentru ca anul calendaristic să corespundă perioadei de rotație a Pământului în jurul Soarelui, care este de 365 de zile și 6 ore.
De ce a suferit februarie, pierzând zilele sale legitime? Ei bine, conform legilor romane, anul nu începea în ianuarie, așa cum facem acum, ci în martie, așa că februarie era ultima lună a anului. Și dacă este ultima, atunci se puteau lua câteva zile din ea. Acestea sunt capriciile calendarului gregorian!
1. Istoria calendarului gregorian: Calendarul gregorian a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 ca o reformă a calendarului iulian. Scopul principal al acestei reforme a fost de a aduce calendarul în concordanță cu anotimpurile astronomice și cu anul solar. Reforma a fost adoptată treptat în întreaga lume creștină.
2. Anii bisecți: Ca parte a reformei gregoriene, s-a introdus sistemul de ani bisecți, care implică adăugarea unei zile suplimentare la sfârșitul lunii februarie la fiecare patru ani. Acest lucru a fost făcut pentru a compensa aproximativ șase ore pe care calendarul gregorian le depășește în fiecare an față de anul solar real.
3. Originea denumirilor lunilor: Multe dintre numele lunilor în calendarul gregorian au rădăcini în istorie și mitologie. De exemplu, luna iulie a fost numită după Iulius Cezar, iar luna august după Octavian Augustus.
4. Influența calendarului asupra societății: Calendarul gregorian a avut o influență semnificativă asupra societății și a organizării timpului. Evenimente importante precum sărbătorile religioase, zilele naționale și zilele de sărbătoare sunt programate în funcție de acest calendar.
5. Calendarul lunar și cel solar: Calendarul gregorian este un calendar solar, bazat pe anul solar, în timp ce multe culturi antice foloseau calendare lunare, cum ar fi calendarul lunar ebraic sau calendarul lunar islamic. Acest lucru a dus la diferențe în modul în care sărbătorile și evenimentele erau stabilite în diferite culturi.
6. Schimbări ulterioare: De-a lungul istoriei, au existat câteva ajustări minore ale calendarului gregorian pentru a corecta erorile de sincronizare cu anul solar. Aceste ajustări au avut loc în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea.
