Cu timpul înveți că a sta alături de cineva pentru că îți oferă un viitor bun înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, vei vrea să te întorci la trecut.
Cu timpul înțelegi că doar cel care e capabil sa te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îți poate aduce toată fericirea pe care ți-o dorești.
Îți dai seama cu timpul că dacă ești alături de această persoana doar pentru a-ți întovărăși singurătatea, în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.
Ajungi cu timpul să înțelegi că adevărații prieteni sunt numărați și că acela care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu se va vedea înconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul înveți că vorbele spuse într-un moment de mânie pot continua pentru tot restul vieții să facă rău celui rănit.
Cu timpul înveți că a scuza poate oricine, dar că a ierta doar sufletele cu adevărat mari pot.
Cu timpul înțelegi că dacă ai rănit grav un prieten e foarte probabil ca prietenia să nu mai fie niciodată la aceeași intensitate.
Cu timpul îți dai seama că, deși poți fi fericit cu prietenii tăi, într-o buna zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece.
Cu timpul îți dai seama că fiecare experiență, trăită alături de fiecare ființă, nu se va mai repeta niciodată.
Cu timpul îți dai seama că acela care umilește sau disprețuiește o ființă umană mai devreme sau mai târziu va suferi aceleași umilințe și dispreț, dar multiplicate, ridicate la pătrat.
Cu timpul înveți că grăbind sau forțând lucrurile să se petreacă va determina ca, în final, acestea să nu mai fie așa cum sperai.
Cu timpul îți dai seama că, în realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l trăiai în exact acea clipă.
Cu timpul vei vedea că, deși te simți fericit cu cei care-ți sunt împrejur, iți vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine și acum s-au dus și nu mai sunt…
Cu timpul vei învăța că încercând să ierți sau să ceri iertare, să spui că iubești, să spui că ți-e dor, sa spui că ai nevoie, să spui că vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are niciun sens.
Dar, din păcate, se învață doar cu timpul…
In continuare am gasit o pilda minunata pe care nu puteam sa nu o impart cu voi!
Sunteți Soția Lui Dumnezeu?
A văzut un băiețel sărac în fața unui magazin de încălțăminte, iar femeia s-a apropiat de el și l-a întrebat ce face acolo.
Cu ochii în lacrimi, micuțul i-a spus secretul său.
– I-am cerut lui Dumnezeu să îmi dea o pereche de pantofi.
Impresionată de mărturisirea copilului de zece ani, femeia l-a luat de mână și a intrat cu el în magazin.
A cerut angajaților să o ajute cu 10 perechi de șosete groase, apoi a întrebat dacă ar avea de unde să ia un bol, apă caldă și un prosop. Femeia a așezat băiețelul pe un scaun, a tras bolul și a pus apă caldă în el, apoi a spălat picioarele lui mici și le-a șters cu un prosop.
– Am terminat… acum hai să probăm și o pereche de cizme.
Băiețelul și-a ales niște cizmulițe îmblănite, numai bune pentru iarna grea ce își intra în drepturi.
După ce au ieșit din magazin, femeia l-a mângâiat pe cap și l-a întrebat:
– Spune-mi, îți este bine acum? Te simți mai bine?
Însă când se pregătea să plece, băiatul a prins-o de mână, s-a uitat la ea cu lacrimi în ochi și a întrebat-o:
– Sunteți soția lui Dumnezeu?
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!