Ce pleacă din interiorul tău nu se poate uita niciodată

"Timpul vindecă totul. Indiferent dacă vrei sau nu, timpul vindecă totul, îți ia totul și lasă în urmă doar întuneric." - Stephen King Pe patul de moarte, Alexandru cel Mare a convocat generalii de armata si le-a spus ultimele lui dorinte: 1. Cei mai buni doctori sa ii care sicriul; 2. Bogatia pe care el o stransese (bani, aur, pietre pretioase) sa fie imprastiata in drumul lui catre cimitir; 3. Mainile lui sa fie lasate libere astfel incat sa stea in afara sicriului pentru ca toata lumea sa le vada. Surprins de aceste cereri neobisnuite, unul dintre generalii lui a cerut sa ii explice de ce vrea asta. Iata ce a avut de spus Alexandru cel mare: "Vreau cei mai buni medici pentru a transporta sicriul meu pentru a demonstra ca, in fata mortii, chiar si cei mai buni medici din lume nu au nicio putere de a vindeca; Vreau ca pe drumul pana la cimitir sa imi aruncati averea astfel incat toata lumea sa vada ca bogatia materiala dobandita pe pamant va ramane pe pamant; Vreau ca mainile mele sa stea in aer astfel incat oamanii sa inteleaga ca am ajuns in aceasta lume cu mana goala si parasesc aceasta lume tot cu mainile goale...." Nu luam nicio bogatie materiala cu noi in mormant. Timpul este comoara noastra pretioasa deoarece este limitat. Putem produce mai multa bogatie, dar niciodata nu putem avea mai mult timp. Cand oferim cuiva timpul nostru, oferim o parte din viata noastra... o parte pe care nu o vom mai lua niciodata inapoi. Asa sunt oamenii, le pasa foarte mult de propria persoana… , sa nu te miri daca or sa te dezamageasca toti cunoscutii…. asa e natura omului…. e bine sa nu–ti pui multe sperante in ceilalti … sa nu ai asteptari mari de la ceilalti…pentru ca toate astea iti vor fi distruse si tu vei fi dezamagit si trist…cel mai bine este sa faci lucuri fara sa astepti ceva in schimb…. nu e bine sa astepti pentru ca restul sa-si dea seama de calitatile tale pentru ca vei fi dezamagit cand vei observa ca nu-ti vor fi recunoscute …de ciuda iti vor fi acoperite sau te vor face sa te indoiesti ca le ai… in orice caz nu e bn sa le permiti celorlalti sa se bage in viata ta…. pentru ca astfel se vor simtii cu drepturi de a intervenii oricand in ea… ! Omul e facut sa fie liber… dar sta mai mereu in lanturi… lanturi pe care el singur si le pune… si le poarta cu mandrie peste tot… De ce oamenii nu mai zambesc? E adevarat ca sunt momente in care ai impresia ca in jurul tau nimeni nu zambeste. Cel mai des mi se intampla dimineata in autobuz ... E o tristete generala, toata lumea ori se uita in gol, ori citeste sau sta pe telefon ca sa nu adoarma, ori vorbeste cu oricine numai sa nu se lase doborat de oboseala. Nu ca ai avea mari motive de zambet dimineata cand pleci la munca. Dar ala e cel mai trist moment al zilei, dupa mine. In rest, cred ca eu prefer sa vad partea plina a paharului si sa vad fix acei oameni speciali. Trec pe langa cei tristi, cu fata impasibila, care merg pe strada cu gandurile departe si ma las cucerita de cei care rad, zambesc, se joaca, se harjonesc, citesc ceva si incep sa rada, se plimba prin parc si sunt fericiti. Ma opresc sa vorbesc cu un caine si ii zambesc, vad un copil mic care se joaca si ma surprind stand cateva minute sa il privesc si sa ii zambesc. Oamenii zambesc mult, trebuie doar sa ii vezi. Pentru ca da, nu degeaba se spune “Zambeste, maine va fi mai rau”...!!
Publicitate

Câte persoane ai întrebat ce fac și răspunsul din partea lor a fost același: „Bine”. Cu câte persoane ai interacționat în mediul online și cu câte ai purtat o discuție față în față, aici facând bineînțeles exceptie cele de la locul de muncă, deși de multe ori și aceste discuții au loc tot în mediul online? A devenit mai simplu să îi trimiți colegului un mesaj pe calculator decât să îl întrebi direct. Ne gândim dacă nu cumva îl deranjăm și atunci mai bine tastăm.

E păcat că așa am început să ne comportăm și cu prietenii apropiați, a devenit mai ușor să ne urmărim sentimentele și stările în mediul virtual. Dacă și-a postat o poză în care zâmbește sau e în concediu atunci e fericit, ce rost are să îl mai bat la cap cu întrebări stupide. Și la urma urmei, răspunsul va fi același “Bine”. Dăm același răspuns indiferent dacă suntem triști, supărați sau dezamăgiți. Oare chiar am uitat să ne exprimăm sentimentele și tot ce simțim? Ne gândim deseori că ar fi mai bine să nu îi incărcăm și pe ceilalți cu problemele noastre, dar oare acest lucru nu ne depărtează și mai mult?

E trist să vezi relații în care cei doi abia își mai vorbesc și atunci când acest lucru se întâmplă, relația se degradează, și fiecare începe să își trăiască viața separat. O relație între doi oameni începe să se distrugă în momentul în care aceștia nu își mai vorbesc, în momentul în care nu își mai exprimă sentimentele, oricare ar fi acestea. Mai bine strigați-vă nemulțumirile unul altuia decât să lăsați comunicarea și mai apoi sentimentele să moară. Când vorbiți transmiteți emoție și afecțiune, când tăceți transmiteți doar indiferență. Iar când începe să apară indiferența va urma teama, suspiciunea, gelozia și poate chiar infidelitatea. Toate acestea se nasc din lipsa comunicării. Ați văzut cupluri care să își vorbească, să își zâmbească și să se înșele? Sau mai degrabă ați văzut cupluri care s-au degradat în momentul în care cei doi abia că se mai priveau, zâmbetele de pe chipurile lor au dispărut și o liniste profundă le măcina sufletul. Chiar dacă erau aproape, sufletele lor se depărtau cu o viteză incredibilă.

Publicitate

Rețele de socializare prezente astăzi în viața fiecăruia nu fac decât să accentueze lipsa de comunicare dintre oameni. Ne dau senzația că avem o mulțime de prieteni, că lumea ne ascultă și că suntem în centrul atenției, când de fapt realitatea e cu totul alta și în fața încercărilor vieții ne trezim mai singuri ca niciodată. E păcat că am început să folosim atât de greșit toate aceste rețele de socializare. Am ajuns să nu mai transmitem ceea ce simțim și afișăm doar ce vrem ca ceilalți să vadă sau să creadă despre noi. Am început să ne ascundem în spatele unor poze care nu vor transmite emoții sau sentimente și astfel nu facem decât să ne îndepărtăm de realitate și să devenim din ce în ce mai superficiali. Te-ai întrebat vreodată de ce pe Facebook toată lumea e fericita? Te-ai întrebat vreodată înainte să postezi ceva dacă e cu adevarat ceea ce simți sau e doar ce ai vrea să vadă alții?

Ar trebui să ne amintim să redevenim oameni, să avem puterea de a ne exprima sentimentele, fericirea sau tristețea, bucuriile sau dezamagirile. Să nu ne fie frică să fim vulnerabili, deoarece întotdeauna sinceritatea a apropiat oamenii. Nu vă fie frică să spuneți ce simtiți cu adevărat și nu vă mai ascundeți în spatele unor monitoare de unde vă creați imagini superficiale și false.

Când va veni timpul să îți pui întrebarea legată de ce ai lăsat în urmă, oare ce vei răspunde?

O pagină de facebook, mesajele de la mulți ani pe care le-ai scris din reflex, pozele cu ce ai mâncat sau ai băut în oraș, check-inurile din aeroport sau complimentele gratuite pe care le-ai făcut apăsând butonul Like? Oare e de ajuns?

Folosiți rețelele de socializare, dar luați doar ce este bun din toate acestea și nu le lăsați să vă dezumanizeze. Simtiți și lasați-i pe cei de lângă voi să simtă la rândul lor, deoarece lucrurile pe care nu le simţi se uită. Oamenii vor uita întotdeauna ce ai spus, vor uita ce ai făcut, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă, iar ceea ce pleacă din interiorul tău nu se poate uita niciodată.

Sursa: dragaviata.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!


Publicitate


Alte Articole