Zece sfaturi date de Confucius care iti va schimba viata si modul de a judeca lucrurile

Publicitate

Cele 10 Sfaturi ale filozofului CONFUCIOS care iti vor schimba viata

Confucius este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari filozofi care au trait vreodata.
S-a nascut in China in anul 551 I.Hr si, de-a lungul vietii sale, s-a dedicat in totalitate scrierilor – pastrate in „Analectele lui Confucius” – despre etica in familie, sistemul public si sistemul educational. Invataturile lui au influentat intreaga lume asiatica si nu numai timp de 2500 de ani.

Dupa moartea sa in anul 479 I.Hr, invataturile i-au devenit oficial filozofia imperiala a Chinei. Scrierile lui Confucius au trecut dincolo de orice limita geografica si culturala, conferind o mare intelepciune oricui, oriunde.

In acest articol va vom prezenta 10 invataturi de-ale lui Confucius care va pot schimba intreaga viata.

Daca vi se intampla sa simtiti ca nu mai puteti face fata, cuvintele lui Confucius va vor ajuta sa depasiti situatia si sa va conoaste mai bine pe voi insiva.

Nu conteaza cat de incet inaintezi, atata timp cat nu te opresti.

Uneori poate fi foarte dificil sa gasim pacea in viata noastra si in noi insine mai ales din cauza faptului ca astazi totul in jurul nostru se intampla atat de repede, progresul stiintific si tehnologic, schimbari politice si sociale etc. Este bine insa sa ne oprim putin si sa gasim acea pace in noi ce ne va ajuta sa ne bucuram mai mult de viata.

Este important nu numai sa facem, dar si sa ne acordam timpul necesar sa ne bucuram de ceea ce facem.

Nu te imprieteni niciodata cu o persoana care nu este mai buna decat tine.

Avem tendinta de a ne imprieteni cu oameni care ne sunt inferiori sau usor inferiori caci asta ne face sa ne simtim mai bine si sa gandim mai sus despre propria persoana. Nu faceti acesta, imprieteniti-va cu oameni care va sunt net superiori, oameni de la care sa aveti ce invata si care sa va provoace sa deveniti o versiune mai buna a voastra.

Cand simtiti ca furia ia amploare, ganditi-va la consecinte.

Cand sunteti nervosi, aruncati-va intotdeauna un ochi in viitor inainte de a actiona.

Publicitate

Cand observati ca devine imposibil sa va atingeti telurile, nu va ajustati telurile, ci numai pasii catre atingerea acestora.

Daca v-ati pus ceva in cap, dar nu este atat de usor pe cat credeati, continuati, nu va dati batuti. Poate va va lua mai mult timp, insa pana la urma veti ajunge acolo.

Daca urasti o persona, atunci acea persona te-a infrant.

Este in regula sa ignori sau sa fii indiferent fata de o persoana care te percepe negativ. Insa, daca va consumati timpul si energia urand persoana respectiva, atunci ati pierdut lupta impotriva acesteia, lupta in care nu trebuia sa va aruncati inca de la inceput.

Omul superior care cauta ceva, cauta in el insusi; omul inferior cauta intotdeuna in altii.

Foarte multi dintre noi considera ca pentru a avea mai multa valoare si pentru a fi mai bine vazuti in societatetrebuie sa acumuleze bogatii si bunuri materiale.

Oamenii intelepti, insa, stiu ca singurul mod real de a ne creste valoarea este prin a incerca sa o cultivam in noi insine.

Oriunde mergeti, mergeti cu toata inima.

Muhammad Ali credea ca este cel mai bun indiferent de ceea ce facea, chiar daca era un colector de gunoaie. Acesta este modul in care trebuie sa gandim cu totii. Indiferent ce facem, trebuie sa facem cu pasiune si determinare.

Oferiti sfaturi si instructiuni celor care cauta cunostere dupa ce si-au descoperit ignoranta.

Cu totii ignoram diverse lucruri sau convingeri, ganditi-va la asta inaite de a incerca sa corectati pe cineva.

Asteptati pana cand oamenii au ajuns in acel punct in care au nevoie de ajutorul si opinia voastra inainte de a incepe sa vi le exprimati.

Daca va concentrati pe orice avantaj sau realizare, oricat de mici ar fi, va va fi mult mai usor sa mergeti mai departe.

In loc de a va petrece timpul consumandu-va ca superiorul vostru ii aprecieaza mai mult pe ceilalti colegi decat pe voi, incercati sa va concentrati numai pe ceea ce stiti sigur ca este adevarat si care va poate motiva sa va faceti lucrul mai bine si mai eficient.

Daca cineva scuipa in spatele vostru, inseamna ca sunteti mult inaintea lor.

Publicitate
Alte Articole
Pilde
Sfaturi
Sfaturi si Trucuri

Nu iti pierde timpul judecand pentru ca nu vei mai avea timp sa iubesti

Publicitate

O poveste impresionantă te învață că una din marile greșeli ale omului este aceea de a judeca pe cineva înainte de a-l cunoaște. Dacă vei face așa vei pierde șansa de a-l cunoaște u adevărat, îți vei forma o idee falsă, vei avea preconcepții și vei rata ocazia de a afla adevărata valoare a lui. Cel care pierde ești tu…

O intamplare petrecută într-un sat din România, explică, vorbește și te învață despre asta. Când judeci nu ai timp să iubești!

Este zi de sărbătoare. Oamenii mergeau la biserică frumos îmbrăcați cu fețe senine și intrau pe rând în biserică. Toți cei care au intrat în biserică au trecut pe lângă un om pe care nu-l cunoșteau. Statea rezemat de zid, la intrarea în biserică, cu capul acoperit, și fața aplecată în jos. Avea hainele murdare, mirosea urât, avea pantofii rupţi şi toți l-au crezut un cerșetor.

Omul nu zicea nimic, nu se uita la ei… Nici credincioşii nu l-au întrebat nimic. Nici unul dintre ei. L-au ocolit și l-au cântărit repede din privire. Și-au imaginat că-i un bețiv, un cerșetor oarecare venit de aiurea. Fiecare îşi zicea în sine: o fi vreun om al străzii! Câteva femei s-au întrebat din priviri despre omul care statea nemișcat acolo și și-au răspuns cu un gest de lehamite. L-au crezut un puturos, un om fără căpătâi, fără casă, fără rost. Îl ocoleau ca să nu-i simtă mirosul greu.

Înăuntru, slujba nu începuse încă. Oamenii își ocupaseră locurile și-și așteptau preotul. La un moment dat omul străin a întrat în biserică, s-a îndreptat spre altar şi înainte să intre s-a întors către oameni și s-a scos pălăria de pe cap. Oamenii au amuțit! Toţi şi-au dat seama în acel moment că omul pe care-l ocoliseră la intrarea în biserică era chiar preotul lor.

Trist, preotul a intrat în altar și și-a oficiat slujba. Oamenii au stat toți cu ochii în jos, rușinați, dar preotul le-a zâmbit cald tot timpul.

La final, la predică, părintele a ieşit şi le-a spus credincioşilor: „Astăzi nu vreau să vă spun decât atât: dacă îi judecaţi pe oameni, nu mai aveţi timp să-i iubiţi.”

Cu iubirea la judecata

De la bun început se impune delimitarea clară între judecata cu caracter instituțional, care vizează infracțiuni sau abateri evidente de la lege, pe de o parte, și judecata în termenii unei analize introspective, ce ține de mecanisme psihologice specifice. Asupra celui de-al doilea aspect propun să ne îndreptăm atenția.

A pune semnul egal între a gândi și a judeca, creează la nivel inconștient un automatism care are corespondent în comportamentul de tip justițiar. De fiecare dată când ne gândim la cineva, emitem o judecată.

Publicitate

Din punctul de vedere al raționamentului critic acesta este un mod valid de a interpreta lucrurile.Dacă ar fi însă să mergem mai departe, în ceea ce numim experiența universului interior, se poate observa uneori o „inflație” de stări emoționale, ce se desfășoară în spectrul agresivității.

Suntem astfel dispuși să ne reprezentăm spațiul vieții personale sub forma unui tribunal în care sunt chemați în instanță toți cei care nu răspund așteptărilor noastre. Anne Lamott spunea că „așteptările sunt resentimente în faza de construcție”. Așadar, atunci când propria realitate nu corespunde cu a celuilalt, intră în funcțiune mecanismul judecății și implicit al condamnării. Oare pe câți dintre cei pe care îi iubim, nu i-am judecat și condamnat? Oare nu cumva, cu cât îi iubim mai mult, cu atât pedepsele sunt mai grele? …

Există și reversul, putem judeca spre a elibera. În ambele cazuri există o singură instanță: ego-ul nostru; în funcție de ceea ce vrea să obțină, pedepseste sau nu.

Copii fiind, am fost judecați, fără drept de apel, chiar de persoanele de care ne simțeam cel mai aproape. Așa am învățat ca una dintre formele de manifestare ale iubirii este evidențierea abaterilor de la norme, aplicarea pedepsei și ispășirea ei. Devenim astfel experți în a ne osândi ori de câte ori depășim limitele impuse de ceilalți, fără a le mai trece prin filtrul propriei rațiuni. Ne petrecem viețile judecându-ne pe noi înșine și pe ceilalți, și nu ne mai rămâne timp pentru iertare. Uneori nici nu ne trece prin minte… Am putea să facem un exercițiu de imaginație, să ne iertăm pentru toate neputințele, pentru toate clipele în care nu am știut să corespundem nevoilor celorlalți, pentru că în felul acesta vom putea să îi eliberăm și pe cei pe care îi ținem prizonieri prin temnițe săpate adânc în sufletele noastre. Părți din noi stau ferecate, adică tocmai acele resurse care zac în umbra noastră.

Judecata poate fi înlocuită de disponibilitatea pentru explorare, pentru cunoașterea propriei ființe în totalitatea ei, cu lumină și umbră. Iertându-ne și acceptând necondiționat trecutul ne eliberăm prezentul și dăm viitorului șansa de a experimenta în necunoscut, fără frică, cu inima deschisă.

Vestea bună e că acceptarea(o resursă general umană) propriei persoane se transferă asupra celor din jur, dispărând astfel tentația de a-i pune la zid. Abia atunci suntem liberi să alegem dacă îi dorim să facă parte din viețile noastre sau nu. Un om pe care l-am judecat și pedepsit, ocupă un loc în temnița sufletului nostru. Consumăm energie ca să îl ținem acolo. Îl vizităm ori de câte ori viața ne amintește de el. Asta ne face prizonieri alături de el. Eliberându-ne prizonierii ne eliberăm și pe noi, și asta ar putea fi calea spre fericire!

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Viata