Un om are dreptul să greșească! Fii recunoscător pentru toate zilele dăruite ție, chiar și pentru cele mai puțin bune, fiindcă cumulate ele reprezintă întreaga ta viață.

"Cred că Dumnezeu a creat femeia pentru a fi puternică şi nu pentru a fi călcată în picioare de bărbaţi. Am simţit mereu lucrul ăsta, întrucât mama mea a fost o femeie foarte puternică, fără să aibă un soţ." – Little Richard Cand vine vorba de conceptul de iubire suntem conditionati. In loc de a spune ca dragostea este cea care evolueaza intre doi oameni, suntem impinsi in arena neiertatorilor. Mai tot timpul ni se spune cat de daunator este sa gasim pe cineva, mai ales ca se pare ca acum relatiile nu sunt nimic mai mult decat un joc de-a pisica si soarecele... Cand te gandesti la iubire in acesti termeni, cand te intorci in timp si te gandesti la relatiile pe care le-ai avut, iti dai seama ca este atat de dificil sa gasesti acea persoana perfecta. Adevarul este ca exista atat de multe asteptari, chiar si reguli, cand vine vorba despre gasirea alesului. Momente importante peste care trebuie sa treci pana la o anumite varsta. O relatie care trebuie sa se dezvolte si sa ajunga la casatorie. Suntem invatati ca iubirea cu adevarat semnificativa trebuie sa dureze pentru totdeauna. Si daca dragostea care a existat intre doua persoane s-a stins de-a lungul drumului... aceasta nu mai poate fi considerata dragoste adevarata? Suntem facuti sa credem ca singura iubire care conteaza este cea care trece testul timpului si, prin urmare, la sfarsitul unei relatii ne dam seama ca am esuat. Noi credem ca dragostea incheiata este o pierdere de timp pretios, care nu poate fi recuperat, echivalent cu anii care ar fi putut fi petrecuti mai intelept, cu persoana potrivita, cu acel barbat care sa ne ofere inelul mult visat. Suntem facuti sa simtim ca daca nu am gasit acea persoana perfecta, atunci am pierdut cursa. Am ratat sansa de a fi cu adevarat fericiti. La urma urmei, nimeni nu vrea sa prinda varsta de 30 de ani fara o persoana langa el - acesta pare sa fie cel mai mare esec pe care societatea ne-a facut sa il credem. Nu crede o astfel de minciuni. Pentru ca asa este viata. Prin filme, prin carti... totul este perfect. Insa dragostea nu este totul si dragostea nu este perfecta. Nu ma intelegeti gresit, dragostea este incredibila atunci cand ai parte de ea cu o persoana potrivita. Dragostea este de nedescris, uimitoare, extrem de frumoasa, un cadou de la viata... ce nu poate fi inlocuit. Insa nu mai vreau sa mai exista aceasta presiune ca daca nu ai gasit inca acea persoana, nu esti intreaga, ai un defect. Nu lasa ca presiunea sa puna stapanire pe tine. Nu ai niciun defect daca esti singura. Nu crede ca nu meriti sa fii iubita daca persoana cu care voiai sa iti petreci restul vietii decide sa plece. Iubirea vine in atat de multe forme si in atatea momente diferite in timpul vietii noastre. Poate vei gasi iubirea adevarata astazi cand mergi la supermarket. Poate ca o vei gasi peste o zi, o saptamana, o luna, un an. Vei iubi, nu iti face griji! In cele din urma, vei gasi dragostea care iti lipseste, acea iubire care este reciproca si promitatoare. Dar ofera-ti timp. Nu toata lumea se indragosteste intr-o secunda. Este o calatorie pe care merita sa o faci... iar cand vei gasi persoana potrivita, chiar iti vei da seama ca timpul sta in loc. "Una dintre lecţiile cu care am crescut este să rămâi mereu sinceră cu tine însăţi şi să nu îi permiţi nimănui să te distragă de la îndeplinirea obiectivelor tale. De aceea, când sunt atacată pe nedrept nu acord nicio importanţă subiectului pentru că ştiu cine sunt." – Audrey Hepburn
Publicitate

Un om are dreptul să fie supărat, trist sau pesimist. Sunt zile în care să se dea jos din pat și să înfrunte o nouă zi, înseamnă mai mult decât se simte în stare să realizeze.

Un om are dreptul să fie atât de dezamăgit încât să își aloce o zi doar a lui în care să-și plângă singur de milă și abia apoi să meargă mai departe.

Un om are dreptul să tacă atunci când nu se simte pregătit să împărtășească lumii durerea lui. Are dreptul să tacă fără a fi considerat antisocial.

Un om are dreptul să-și spună of-ul fără a se crede că pozează într-o postură de victimă.

Un om are dreptul să se apere atunci când este lovit fizic sau verbal. Are tot dreptul să o facă.

Un om are dreptul să nu fie de acord cu alți oameni. Un om are acest drept, dar abuzează de el atunci când jignește pe celălalt doar pentru că nu îl poate înțelege.

Un om are dreptul să viseze la o lume mai bună fără a fi privit ca un ciudat sau un idealist sau un naiv. Oamenii ajung departe atunci când au vise.

Un om are dreptul să nu fie în regulă din când în când sau să plângă, să fie naiv, obosit sau timorat. Are tot dreptul din lume să facă asta fără a-i deranja cu ceva pe cei din jur.

Un om are dreptul să se exteriorizeze și să-și mărturisească neîmplinirile, regretele sau dezamăgirile fără a fi privit cu coada ochiului sau arătat cu degetul.

Un om are dreptul să greșească, să se simtă vulnerabil, neînțeles sau uitat.

Astăzi am dreptul să fiu supărată pe oameni și dezamăgită de atitudinea lor. Am dreptul să mă plâng și să mă simt rănită. Am dreptul să fiu tristă și morocănoasă. Am dreptul să fiu și pesimistă. Astăzi. Am dreptul!

Când sufletul ți-este împăcat și fericit nu te poți abține din a zâmbi. Devine o parte din tine. Și cu timpul devii un zâmbet minunat.

Când viața ți-este dragă și ai sentimentul de nerăbdare și dorință la ivirea unei noi zile nu te poți abține din a visa frumos și a simți cât mai intens fiecare clipă.

Publicitate

Când timpul ți-este prieten și îl privești cu prețuire și cumpătare nu te poți abține din a plănui fiecare moment și din a-l face etern. Fiecare minut care se va scurge, fiecare clipă, fiecare secundă le vei transforma în amintiri dragi, inestimabile cu trecerea timpului. Vei învăța să privești totul dintr-un alt unghi, să semeni gânduri frumoase în mințile celor care te cunosc, să culegi sentimente curate și sincere din inimile celor dragi, să dăruiești totul fără rețineri și să ai sentimentul că deții în continuare tot ce este mai important – iubirea și prețuirea ființelor din viața ta.

Nimic nu este mai temeinic, mai special, mai valoros decât să treci prin niște etape majore din viața ta și să constați că trecerea ta prin timp și prin viață nu a fost aleatorie ci din contră marcantă în toate privințele.

Nimic nu te face mai fericit și mai mulțumit decât constatarea că ai învățat, ai asimilat iar la final ai cumulat suficiente gânduri înțelepte, mature și frumoase ca să-ți țină companie în anii ce vor urma. Totul capătă de obicei sens în timp, chiar și cele mai năstrușnice și ciudate întrebări, nimic nu rămâne nedescoperit, neatins , nevindecat.

Când inima ți-e plină de iubire, de blândețe, speranță și credință, nici un lucru nu-ți mai poate sta în cale, viața te va declara victorios fără să faci nimic în acest sens.

Ai răbdare, nu-ți pierde credința și principiile călăuzitoare, nu te mânia pe ceva care nu stă în puterile tale să schimbi sau să oprești, nu te întrista din cauza lucrurilor mărunte și nu porni un război împotriva celor care îți fac rău. Nu vei reuși decât să rătăcești drumul spre destinația finală.

Fii recunoscător pentru toate zilele dăruite ție, chiar și pentru cele mai puțin bune, fiindcă cumulate ele reprezintă întreaga ta viață.

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Ai învăţat iubirea condiţionată de la nişte oameni a căror iubire pentru tine a fost compromisă de către propria lor vină şi frică. Ei ţi-au fost modele. Nu trebuie să te ruşinezi de acest lucru, ci numai să fii conştient de el. Încă de când erai un prunc, ai fost condiţionat să te preţuieşti doar atunci când oamenii reacţionează pozitiv faţă de tine. Ai învăţat că valoarea ta era stabilită în exterior. Aceasta a fost eroarea fundamentală ce s-a perpetuat de-a lungul vieţii tale. Nici experienţa părinţilor tăi şi nici cea a copiilor tăi nu a fost diferită de a ta. Toate abuzurile şi erorile trebuie conştientizate, iar emoţia ataşată lor trebuie eliberată. Aceasta este calea prin care toate fiinţele rănite trec de la experienţa iubirii condiţionate la experienţa iubirii fără condiţii. În cadrul procesului vindecării înveţi să-ţi oferi ţie însuţi iubirea necondiţionată pe care nu ai primit-o niciodată de la părinţii tăi biologici, în acest proces eşti „născut din nou” şi înfiat din nou, dar nu de alte figuri autoritare, ci de însăşi Sursa lubirii dinăuntrul tău. Când înveţi să dai iubire fiinţei lăuntrice rănite, începi să-ţi schimbi complet convingerea că valoarea de sine trebuie să se bazeze pe modul în care alţii reacţionează faţă de tine. Încetul cu încetul te antrenezi să te preţuieşti aşa cum eşti – aici şi acum – fără condiţii. Nimeni altcineva nu poate face asta pentru tine! Oamenii te pot susţine şi încuraja, dar nimeni nu te poate învăţa cum să te iubeşti pe tine însuţi. Aceasta este lucrarea fiecărui suflet individual. Fiecare suflet vine în experienţa fizică, dornic să se confrunte cu aceste probleme ale valorii de sine. Însă, încă de la începutul sejurului sufletului aici, capacităţii sale naturale de a iubi şi de a-i include pe alţii în trăirea acestei iubiri i se impun anumite condiţii. Este absolut esenţial ca aceste condiţii să fie modificate total. Dacă sufletul părăseşte lumea fizică, crezând că este victima experienţei sale de aici, el va fi tras din nou înapoi pentru a se dezvăţa de această convingere. Încercarea de a găsi iubire în afara ta eşuează mereu, pentru că nu poţi primi de la altul ceva ce tu nu ţi-ai dat ţie însuţi. Când te privezi de iubire, îi atragi în viaţa ta pe alţii care fac acelaşi lucru. Experienţa iubirii necondiţionate începe în inima ta, nu în inima altcuiva! Nu condiţiona capacitatea de a te iubi pe tine însuţi de capacitatea altcuiva de a te iubi. Nu-ţi pune încrederea în condiţiile impuse iubirii sau în forma în care ea se prezintă, căci acestea sunt tranzitorii şi supuse vicisitudinilor vieţii de zi cu zi. Iubirea reală nu se schimbă. Ea există independent de forma prin care se exprimă. Sursa acestei Iubiri eterne, omniprezente, lipsite de formă, este înăuntrul tău. Acolo trebuie să-ţi pui încrederea, căci această Iubire este mai certă decât orice vei cunoaşte vreodată; atunci când Ea este ferm aşezată în inima ta, nu vei mai avea nevoie să cauţi fericirea în afara ta. În viaţa ta, oamenii vor veni şi vor pleca. Unii se vor purta frumos cu tine. Alţii se vor purta urât. Vei accepta iubirea care ţi se oferă şi vei privi lipsa de iubire drept ceea ce este: un strigăt de ajutor al cuiva care suferă. Îi vei încuraja pe alţii să găsească şi ei Sursa Iubirii înăuntru – aşa cum ai făcut şi tu – ştiind prea bine că nu le poţi rezolva micile probleme. Tragedia vieţii lor nu poate fi abordată decât prin bunăvoinţa lor de a privi în propriile lor inimi şi minţi. Iar cel ce dăruieşte ştie întotdeauna când şi cui să dea darul. Nu e nimic complicat în actul iubirii. Totul devine complicat numai atunci când cineva începe să țină iubire pentru el – iar atunci, ceea ce oferă nu se mai poate numi iubire. Cel ce se iubeşte pe sine însuşi nu se teme să fie singur. Căci a fi singur este un prilej de a te iubi şi de a te accepta tot mai profund. Se simte el nevrednic, dacă cel iubit îl respinge? Se autocompătimeşte şi se retrage din lume, sau se adânceşte el în căutarea unui înlocuitor? Nu. El continuă, pur şi simplu, să respire şi să-şi extindă iubirea, la fiecare pas al experienţei sale. Cel care se iubeşte necondiţionat nu iubeşte pe fragmente şi cu intenţii ascunse. El nu caută pe cineva special pe care să-l iubească, ci iubeşte pe oricine care se află în faţa sa. O persoană nu este mai demnă sau mai nedemnă de iubirea sa decât alta. Când trăieşti Iubirea reală, nu te mai simţi separat de alţii. Pierzi orice aspect al identităţii tale care îi respinge pe alţii. Te deschizi spre o realitate mai vastă – pe care o creezi împreună cu alţii, prin încredere reciprocă. Judecata încetează şi acceptarea domneşte! Cel ce iubeşte fără condiţii nu impune nici o limită libertăţii sale şi nici libertăţii altcuiva. El nu încearcă să păstreze iubirea – întrucât a încerca să o păstrezi, înseamnă a o pierde. Iubirea este un dar care trebuie oferit în mod constant, întrucât este cerut în fiecare clipă. Iubirea nu ia ostatici, nu se târguieşte şi nu poate fi compromisă de frică! Orice obstacol în calea iubirii sălăşluieşte în inimă – şi acolo trebuie el dizolvat. Nu aştepta că cerul să vină că să-ţi răspândească iubirea. Fă-o tu acum! Asta pentru că cerul este în ochii tăi, atunci când priveşti cu acceptare şi compasiune. Este în mâinile tale, atunci când le întinzi ca să ajuţi. Este în mintea ta, atunci când vezi „bine” în loc de „rău”. Felul în care vezi lumea determină ce va fi lumea pentru tine. Aşadar, nu căuta să-i schimbi pe ceilalţi sau lumea din jurul tău! În schimb, uită-te la tine! Priveşte-ţi convingerile şi vei vedea unde e nevoie să te deschizi. Priveşte în inima ta şi vei şti unde anume e nevoie să aduci Iubire. Adevărul este că nu putem fi fericiţi alături de o altă persoană dacă nu suntem fericiţi cu noi înşine. Dacă îţi place cine eşti, a fi cu altcineva nu este decât o extensie a propriei fericiri. Însă, dacă nu te placi pe tine însuţi, a fi cu cineva nu face decât să îţi exacerbeze starea de nefericire. Decizia de a intra într-o relaţie de parteneriat nu trebuie să se bazeze pe dorinţa de a evita să te priveşti pe tine însuţi, ci pe consimţirea de a intensifica acest proces. Atunci când trăieşti lângă alţi oameni este foarte probabil să aibă loc o declanşare reciprocă a rănilor nevindecate. Nu este nici plăcut şi nici simplu să devii conştient de părţile nevindecate. Oricum, este o etapă necesară a călătoriei către reîntregirea psihică. O relaţie seamănă cu o uriaşă gaură neagră. Săpa în straturile superficiale ale conştientului până ce scoate la lumina cele mai adânci temeri şi nesiguranţe. Cine nu este dispus la o confruntare în profunzime cu ele, îşi pune sub semnul întrebării dorinţa de a fi într-o relaţie apropiată cu cineva. Nu te poţi apropia de cineva fără să te confrunţi cu tine însuţi! Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!