Un adevar dur despre cei trecuti de 30 de ani…

Publicitate

Dacă te-ai născut după anii ’80 și crezi că ai devenit o persoană adultă, atunci acest text este despre tine. În fiecare zi mergi la muncă, însă nici până acum nu ai obținut destui bani? Rutina nu îți aduce fericire și crezi că te-ai născut pentru o viață mai bună? Oprește-te un pic și citește adevărul expus în rândurile de mai jos…

Capcana marilor dorințe sau de ce nu vom fi niciodată fericiți

Generația bunicilor noastre rar când visau la prinți, călătorii peste hotare și un pahar de martini. Toate aceste lucruri li se păreau un lux de neatins. Bunicile noastre se bucurau de cerul senin, de posibilitatea de a câștiga un ban pentru a-și cumpăra pâine și de muncă stabilă. Se bucurau, în principiu, de orice soț aveau – din acele vremuri este faimoasă expresia: „măcar să nu bea și să nu mă bată”. Iar majoritatea timpului care le rămâne după muncă și nașterea copiilor, îl cheltuiau pentru a asigura confortul în casă.

Generația celor de după 30 nu țin minte vremurile foamei. Astăzi, puțini își mai amintesc de anii 90 – erau copii pe atunci. Din acest motiv, comportamentul multor nepoți li se pare bunicilor inadmisibil: nepoții nu vor să muncească la uzină sau în construcții. Ei nu vor deloc să muncească.

Bărbații vor să fie milionari, să stau cu fundul pe scaun, nu vor să lucreze cu mâinile și au o atitudine sceptică față de lucru. Mai bine să stea jumătate de zi și să joace jocuri pe computere, fiind în funcție de manager, decât să muncească cu mâinile. Femeile stau și mai prost. Ele au devenit și mai lenoase. O femeie de succes este considerată cea care nu face nimic, care parazitează un milionar și care trăiește pe spatele lui. Și nici nu mai sunt capabile să iubească. Sincer. Pentru că toți bărbații sunt niște „derbedei” și „inculți”.

Dacă facem o comparație între anii 2000 și astăzi, putem observa, obiectiv, că viața este mult mai ușoară. Subiectiv – peste tot auzim recviemuri de speranță. Acestea nu sunt decât gemetele geniilor necunoscuți. Nerecunoscuți și autointitulați. Nimeni nu mai vrea să fie simplu.

Publicitate

Prea sătui de toate

O altă cauză a nefericirii noastre este saturația. Amintește-ți cât de gustoase erau odată cartofii cu carne la cuptor. Acum fă o comparație între gustul de atunci și cel de acum, când stai într-un restaurant, iar mojito nu mai este atât de bun, iar barman-ul nu mai are martini. Nu mai au cu ce ne mulțumi. Gândaci în fiecare magazin. Iar acolo sunt fructe exotice și tot felul de băuturi rare…

Ne-am ghiftuit, doamnelor și domnilor. Am mâncat prea multe și prea gustoase, pentru că prea multe le putem obține prea ușor. Nu mai dăm valoare hainelor din colecția veche, uitând că bunicile noastre coseau găurile din ciorapi, pe care nu îi aruncau. Ne plângem că suferim în automobilele de lux. Noi întotdeauna plângem și mâncăm. Mereu suntem nemulțumiți și nimic nu ne mai miră.

Pentru ca să fim fericiți, trebuie să ne limităm. Nu în zadar în toate religiile există postul. Cu cât o persoană este mai flămândă, cu atât mai gustoasă este mâncare. Cu cât o persoană este mai sătulă, cu atât mâncarea este fără gust, iar sufletul este mai trist.

Egoism

Nu știu de ce, însă am fost educați în stilul că toți ne sunt datori. Noi nu am fost nevoiți să mergem la o școală care se află la 5 kilometri de localitatea în care trăim. Profesorii erau obligați să ne-a cunoștințe. Nu ne-am ajutat părinții la munci – ei ne asigurau întotdeauna un mic dejun cald. Mulți dintre noi nu-și doresc copii. De ce să ne facem griji pentru cineva? Bărbații infantili sunt în căutarea unei „mame” grijulii.

Femeile caută un milionar cu deficiențe mintale, la gâtul căruia să sară și să nu mai muncească. Nimeni nu mai vrea să facă, să ofere!

Cine suntem noi, doamnelor și domni? Cine? Ce merităm noi cu adevărat?

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala

Varsta sufletului tau – Aventuros, temerar şi îndrăzneţ? Sau chibzuit şi precaut? Un suflet copil sau un suflet matur?

Publicitate

Dacă un astrolog indian ţi-ar analiza astrograma natală, ţi-ar spune ce vârstă spirituală are sufletul tău. Trecând dintr-o viaţă în alta, spiritul se îmbogăţeşte cu experienţe noi şi adună lecţii valoroase, care dau contur personalităţii tale.

Aventuros, temerar şi îndrăzneţ? Sau chibzuit şi precaut? Un suflet copil sau un suflet matur? Filosofia indiană despre reîncarnarea sufletului îţi poate dezvălui resorturile ascunse ale personalităţii tale. Moştenirea genetică şi educaţia îţi oferă doar o parte din răspunsuri, astrograma natală le completează, iar vârsta sufletului îţi arătă cât eşti de puternică.

O forţă indestructibilă

Sufletul este esenţa absolută a fiinţei tale, e energia pură cu care te-a înzestrat universul, o lumină care nu păleşte niciodată şi care nu poate fi distrusă de nimeni şi de nimic. Sufletul cuprinde în el personalitatea, gândurile, temerile, bucuriile şi emoţiile pe care le trăim. Cu fiecare reîncarnare, puterea sufletului creşte, iar sufletul-copil devine sufletul-tânăr şi apoi sufletul-matur, o forţă care ne călăuzeşte destinul.

Vârsta sufletului nu poate fi comparată cu vârsta noastră, ea nu reflectă trecerea anilor sau numărul de reîncarnări, ci suma experienţelor şi a trăirilor intense pe care le-a adunat sufletul tău. Sufletele nu îmbătrânesc odată cu noi, ca atare o persoană în vârstă poate avea un suflet-copil, sincer şi nesofisticat, care ştie să se bucure de iubire, de libertate, indiferent de anii care i s-au adunat la tâmple.

CUM AFLI VÂRSTA SUFLETULUI TĂU

Conform unor credinţe vechi, putem afla ce vârstă are sufletul nostru în funcţie de momentul naşterii. Dacă ai venit pe lume în primul decan al zodiei tale, te ocroteşte un suflet-copil, pur şi luminos. Dacă te-ai născut în cel de-al doilea decan al zodiei, te protejează un suflet-tânăr, puternic şi ambiţios. Iar dacă îţi serbezi ziua de naştere în cel de-al treilea decan, eşti îndrumată în viaţă de un suflet-matur, înţelept, liber şi curajos. Iată ce spune fiecare vârstă a sufletului despre personalitatea şi destinul tău.

SUFLETUL-COPIL

Este sincer, drept şi urmăreşte întotdeauna calea lipsită de ocolişuri şi complicaţii. Sufletul-copil tânjeşte după o viaţă simplă, în care adevărul, iubirea şi generozitatea să fie respectate de toţi cei din jurul lui. Îşi trăieşte fiecare viaţă intens, bucurându-se de toate încercările şi experienţele prin care trece şi luându-le drept lecţii pentru vieţile viitoare. Se fereşte să preia un rol social important. Preferă să observe şi să analizeze, fără să ia decizii şi fără să se lupte. Oamenii cu suflete-copil acceptă să fie îndrumaţi şi uneori pot fi uşor înşelaţi de aparenţe.

Publicitate

SUFLETUL-TÂNĂR

Cu o experienţă destul de limitată, sufletul-tânăr explorează lumea, cercetează, se implică şi acţionează. Pare să fie un spirit neliniştit, care aşteaptă trecerea spre o altă etapă şi se pregăteşte să înveţe cât mai
mult din fiecare experienţă.

Uneori, îşi testează limitele, fără să ştie prea bine unde să se oprească. Alteori, dă dovadă de o înţelegere surprinzătoare şi ia decizii care ajută comunităţi largi de oameni. Se spune că sufletele-tinere ajung lideri cu uşurinţă şi că se dezvoltă la nivel personal din toate punctele de vedere. Dar lipsa de răbdare şi de viziune îi poate conduce pe direcţii greşite.

SUFLETUL-MATUR

Trăieşte viaţa cu intensitate, uneori exagerând dramatismul unor situaţii, dar ştiu să se bucure de fiecare clipă frumoasă. Cu toate acestea, simt că viaţa lor nu poate fi completă, că au nevoie de ceva cu totul deosebit pentru a fi fericiţi. Ele năzuiesc spre o viaţă spirituală înaltă, spre un univers plin de armonie, lipsit de problemele cotidiene şi de necazurile mărunte. Îi ghidează pe cei din jur cu înţelepciune, dar nu îi conduc. Sufletele-mature nu au nevoie să preia puterea, să aibă o funcţie de conducere, ele ştiu să preţuiască fiecare om pentru ceea ce este.

MISTERELE SUFLETULUI

După ce ai citit despre vârstele sufletului, te întrebi, probabil, de unde vin sufletele-copil, dacă au fost pe Pământ sau într-un univers necunoscut? Ei bine, vechile credinţe hinduse spun că sufletele-copil şi-au ales drept gazde, la începuturi, animalele şi păsările. Se spune că numai o zecime dintre suflete îşi aleg drept gazde oamenii. De asemenea, există credinţa că sufletele nu mor niciodată, că nu îmbătrânesc odată cu noi şi că nu se risipesc în neant. După o serie lungă de încarnări, ele ajung într-un univers superior către care nu poate accede niciun organism material. Poate că este nevoie, uneori, de milioane de reîncarnări pentru a ajunge în acest paradis!

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Spiritualitate