Tu te-ai intrebat vreodata ce faci cu viata ta? Un articol care poate te va critica, insa iti va da de gandit!

Am gândul acum la dragostea de mamă, care îmi pare cea mai pură formă de iubire, exceptând dragostea lui Dumnezeu pentru noi. Mama ne așteaptă dinainte să ne conceapă, dinainte să ne naștem și chiar dinainte să se nască ea însăși. Pentru că a fi mamă e scris de către Dumnezeu în ADN-ul fiecărei femei, dintotdeauna. Apoi, în timpul nașterii, o doare, se chinuie, zbiară și plânge. Iar noi ne naștem plângând pentru ea și pentru toate durerile pe care le-a suportat. Fiindcă, cumva, durerea ei ne doare și pe noi. Dar ea nu ne lasă să ne doară ceva. Chiar și atunci când noi încă nu știm ce ne doare sau ce vrem, ea știe pentru noi. Ea simte pentru noi și speră pentru noi. Ne învață cu răbdare să mergem, să întrebăm, să mulțumim, să ne rugăm, să ne ferim și mai ales să ne bucurăm. Căci zâmbetul mamei e primul semn că dragostea există și că trebuie să ne bucurăm de ea. În timpul acesta, mama, preocupată de liniștea și sănătatea noastră, uită de ea. Uită că e om, uită de ea, uită de moarte, uită de toate fricile de până atunci, fără să uite, însă, să iubească. Toate câte au fost până atunci, mama le lasă pentru noi, involuntar. Din dragostea imensă pentru părticica ruptă din ea pe care o leagănă în brațe. Acea mică speranță că tot ce a avut mai bun și mai frumos în ea va crește și îi va zâmbi cu drag înapoi. Dar nu așteaptă nimic în schimb. Nu vrea nici premii, nici răsplată, nici medalii. Totul e în sufletul ei, totul e natural și firesc, de aceea oricât de greu îi este, nimic nu o poate obosi. Nimic nu o lasă fără speranță. Încet-încet, creștem. Am învățat să mâncăm singuri, am învățat să luăm o haină în plus când e frig și începem să vedem că lumea e mai mare decât mama. Practic vorbind, căci sufletește nimic pe pământ nu e mai mare decât sufletul mamei. În drumul vieții noastre, treptat, înconjurați de prieteni, orbiți de nevoile personale, mereu în căutarea și descoperirea propriului sens, fermecați de vicii sau de faimă, de averi sau de succes, uităm de cea care n-a încetat o clipă să ne iubească. Așa uităm de mamă, cum uneori, uităm și de Dumnezeu. Mama – cea care a privit neputincioasă cum încet, cu timpul, ne-am luat zborul din cuibul ei, după ce tot ea ne-a învățat să zburăm, să mâncăm și ne-a hrănit cu tot ce-a avut mai bun. Cea care ne cunoaște sufletul copilăros în ciuda impresiilor noastre de măreție și maturizare. Cea care ne așteaptă să revenim mereu, oricât de departe am fi de ea și de sufletul ei. Mama e cea care ne învață că dragostea nu cere nimic și nu așteaptă nimic. Ba mai mult, e cea care ne iubește știind că nu va primi nimic în schimb. Cea care înțelege în lucrurile mărunte toate misterele vieții. Mama – cea pentru care, cea mai mare mulțumire a vieții sale e zâmbetul nostru, indiferent cât de departe îl ducem de ea…

O povestioara cu talc despre dragostea de mama

O tânără domnişoară s-a întors acasă într-o după-amiază. Avusese o zi grea, cu multe probleme şi acum era obosită şi supărată. Mama ei, femeie în vârstă, s-a grăbit să-i iasă în întâmpinare. S-au aşezat împreună la masă, dar, că orice mamă, a văzut de îndată tristeţea din sufletul fetei şi a căutat să o liniştească. – Mai lasă-mă în pace, mamă! Crezi că toate se pot rezolva aşa, cu una, cu două? Nici nu ştii despre ce-i vorba. – Dar îmi poţi povesti – i-a răspuns, cu răbdare, mama. Poate te-aş putea ajuta… – Cu ce să mă ajuţi, cu sfaturi? M-am săturat de atâtea întrebări şi sfaturi. Lasă-mă în pace! – A mai strigat tânăra fată şi a plecat în grabă, trântind uşa. Spre seară, când s-a mai liniştit, când şi-a dat seama de greşeala ei, de supărarea pe care i-o pricinuise, cu siguranţă, mamei, s-a întors. Acasă, însă, şi-a găsit mama aşteptând în fotoliul din faţa ferestrei, cu capul în piept, parcă ar fi adormit. Dar ea murise, murise de inimă chiar în după-amiaza aceea. Zadarnice au fost lacrimile ce au urmat, zadarnică a fost toată durerea fetei. Mama murise şi ultimele cuvinte pe care le auzise de la copilul ei fuseseră: “Lasă-mă în pace!”. Acest lucru o durea cel mai tare pe tânăra fată: mama murise fără ca ea să-i fi spus, de fapt, cât de mult o iubeşte, câtă nevoie are de prezenţa ei, de sfaturile ei, de dragostea ei – dragoste de mamă. “După Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama.”
Publicitate

“Ne irosim trei sferturi din viață încercând să semănăm cu alții.” — Arthur Schopenhauer

Atenție! Acest articol ar putea să te supere dar cu siguranță o să te motiveze! Da. Despre tine-i vorba. Ce faci tu cu viaţa ta?

Te-ai gândit la asta până acum? Sau erai prea ocupat să verifici ce poze au mai pus prietenii pe Facebook, ce filmulețe au mai apărut pe Youtube sau ce articole de dezvoltare personală s-au mai scris, articole care să-ți schimbe viața… mare iluzie, pentru că tu ești singurul care poate să-ți schimbe viața. Nu eu și nici altcineva. Tu! Da, tu.

Este bine să te întrebi din când în când atunci când simți că pierzi timpul sau că te îndepărtezi de visul tău, adică în fiecare zi. Este bine să te trezești la realitate. Reality check please! Sper ca eu te-am trezit puțin la realitate cu marea întrebare:

Ce faci cu TU viața ta?

Crezi că toată viața o să te susțină cineva? Crezi că-i cineva obligat să te întrețină? Nu crezi că ai nevoie de puțină independență? Nu te simţi mai bine atunci când muncești din greu pentru ceva și culegi beneficiile? Fără să primești totul de pomană, gratuit, fără nici măcar un merit? Crezi că-i cineva obligat să te suțină? Nu!

Ești singur pe lumea asta. Te naști singur și mori singur. Tu ești singura persoană care decide ce să facă în și cu viața sa. Tu ești singura persoană care trebuie să aibă grijă de tine pe lumea asta. Tu te incurajezi, tu te motivezi, tu te schimbi, tu te dezvolți, de unul singur! Nu ai nevoie de nimeni să te împingă de la spate, să te sprijine, să te susțină, pentru că ești independent, ești puternic, ești liber!

Așa că poartă-te ca atare! Nu te mai purta ca un copil de 5 ani care plânge atunci când nu-și mai vede mama lângă el. Fii mai liber, mai independent, mai curajos.

Ia viața de coarne și îndreaptă-te spre ceva! Fă ceva în fiecare zi pentru visul tău, nu mai pierde timpul… pentru că timpul nostru aici este limitat. Fiecare clipă este mult prea prețioasă pentru a nu o valorifica așa cum trebuie.

Publicitate

Așa că data viitoare când ai nevoie de puțină motivație, singura întrebare care trebuie să apară în mintea ta este: Ce (dracului) fac cu viața mea? Apoi să-ți miști fundul la treabă și să nu mai pierzi timpul!!

Oamenii care ajung departe nu sunt ăia care stau relaxați toată viața lor. Care toată viața au stat în confort, la caldurică, unde-i bine. Sunt oamenii care s-au îndreptat cu putere spre visul lor, au muncit zi de zi pentru ceva, acel lucru în care ei cred deși toată lumea le spune că-i o iluzie, un vis, ceva îndepărtat.

Sper că asta era tot ceea ce aveai nevoie. Sper ca răspunsul la întrebarea de mai sus să nu fie: nimic.

Acum o să-ți dau câteva idei de lucruri pe care le poți face cu viața ta, sunt doar simple idei, sper însă să te folosești de ele.

1. Citește. Cărți. Multe. Citește, citește și iar citește.

2. Lucrează la visul tău. Nu ai un vis? Descoperă-ți vocația.

3. Aleargă. Fă mult sport. Minte sănătoasă într-un corp sănătos.

4. Investește mai mult în tine, cumpără mai multe cărți, participă la training-uri, seminarii, workshop-uri.

5. Renunță la Facebook. Cel puțin pentru 1 zi, apoi vezi cum te simți. Citește ce a scris Gabi, aici.

6. Meditează.

7. Socializează. Cunoaște mai multe persoane care te pot ridica și pe care poți ridica. Ai grijă, orice persoană poate să te învețe o lecție importantă!

8. Învață. Studiază, aprofundează un domeniu care te pasionează, care-ți stârnește o curiozitate. Ia ghidul care te invață cum să inveți mai bine, mai eficient, mai rapid.

9. Ajută pe cineva. De preferat fără să ceri nimic înapoi.

10. Fă ceva ce te sperie. Conștientizează care-ți sunt limitele, fricile și mergi cu viteză spre ele.

Doar așa te dezvolți!

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala
Iată că a mai trecut încă un Crăciun în care ne-am bucurat de bucate alese pe mesele noastre, în care ne-am adunat cu cei dragi, am depănat amintiri și poate ne-am întors privirile spre oamenii în nevoie. Sărbătorile parcă ne fac mai buni, mai blânzi, mai calzi, înțelegători și mai aplecați spre nevoile celor din jur. Pare a fi un clișeu, dar cred că înțelegem cu toții faptul că simplele acte de bunătate ar trebui făcute și azi, și mâine și-n fiecare zi. Uneori poate nu realizăm cum putem schimba ziua unui om doar printr-un mic gest, un zâmbet sau un lucru făcut la momentul potrivit. Putem face pe cineva fericit printr-o simplă acțiune, la care poate nu ne-am gândit că ar avea un efect atât de mare. Iată câteva idei pe care le poți pune în practică începând chiar de astăzi. Ai citit o carte? Fă-o cadou unui prieten. O surpriză de genul acesta cu siguranță va bucura un prieten drag, mai ales dacă respectiva carte se află în wishlist-ul lui. Un compliment sincer la momentul potrivit. Și uite așa vei reuși să faci o persoană să zâmbească rapid. Nu te costă nimic. Important e să fie un compliment din tot sufletul. Oferă ajutorul fără să ți se ceară asta. Du gunoiul unui vecin. Ajută o bătrânică să ducă plasele până acasă. Spune-i unui prieten că vrei să –l ajuți la curățenie sau la mutarea în altă locuință. Ajutorul tău poate fi atât de important pentru cineva. Renunță la telefon când ești cu cei dragi. Încearcă pe cât posibil să te detașezi de telefon atunci când te afli în vizită la cei dragi sau la masă. Vor aprecia enorm să te simtă prezent și implicat în discuție. Oferă un ceai cald unei persoane de pe stradă. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care-l ai când știi că ai făcut ceva oricât de mic pentru o persoană necunoscută. Un ceai cald în frigul de afară poate însemna totul pentru cineva care nu-și permite așa ceva. Poți înlocui ceaiul cu orice altceva; covrig, sandwich. Iartă pe cineva care ți-a greșit. Iertarea este cel mai nobil gest, iar dacă cineva ți-a greșit, te vei simți mai împlinit atât tu, cât și persoana respectivă, să știți că ați trecut peste o situație mai puțin plăcută. Oferă o îmbrățișare caldă. Nimic nu se compară cu o îmbrățișare lungă atunci când o persoană trece prin momente dificile sau pur și simplu are nevoie de afecțiune. Ascultă activ. Câteodată e mare lucru doar a asculta pe cel de lângă tine, fără a spune ceva. De multe ori, oamenii au nevoie să fie ascultați, să-și spună “păsul” și să simtă că există cineva căruia îi pasă de ei. Oferă și celorlalți din talentul tău. Știi să cânți? Cântă ceva prietenilor tăi atunci când ești în vizita la ei. Știi să desenezi? Fă cuiva un portret surpriză. Îți place să gătești? Pregătește desertul preferat pentru o persoană. Talentul tău poate aduce zâmbetul pe buze cuiva. Empatizează cu cei din jurul tău. Arată că îți pasă! Fii bun, blând, zâmbește, nu trece nepăsător pe lângă cineva. Nu-ți fie frică să arăți că ești sensibil la nevoile cuiva.