Un om bogat, pasionat de artă, avea în colecția lui opere ale tuturor marilor maeştri, renascentişti, clasici şi moderni, din toate şcolile şi curentele artistice. Deseori stătea împreună cu unicul său fiu, admirând minunatele piese din colecția lor. Dar a izbucnit razboiul, iar fiul a fost înrolat şi trimis la luptă. El a dat dovadă de mult curaj şi a murit la datorie, în timp ce salva viața unui camarad. Când a primit anuntul, tatăl a fost profund îndurerat de pierderea unicului său fiu.
O lună mai târziu, a auzit bătăi la uşă. În prag stătea un tânăr cu un pachet mare în brate…El a spus:
– Domnule, nu mă cunoaşteti. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastră şi-a dat viața. În acea zi el a salvat multe vieți ale celor răniți dar, în timp ce încerca să mă ducă pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a străpuns inima, el murind pe loc…Deseori ne vorbea de dumneavoastră şi despre pasiunea pe care o aveți pentru artă.
Tânărul i-a înmânat pachetul.
– Știu că este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins că fiul dumneavoastră ar fi vrut să aveți acest tablou.
Tatăl a început să desfacă ambalajul. Era un portret al fiului său, pictat de tânărul din fața sa. Privindu-l atent, a fost uimit de felul în care tânărul pictor a reuşit să surprindă chipul, dar şi personalitatea fiului său. Tatăl a scos un suspin şi cu ochii plini de lacrimi a mulțumit tânărului, oferindu-i şi o sumă de bani pentru tablou.
– O, nu se poate asa ceva, domnule… Toată viața nu voi putea să plătesc pentru ceea ce fiul dumneavoastră a făcut pentru mine. Acesta este doar un cadou.
Tatăl a prins tabloul pe una din simezele sale. De câte ori avea vizitatori, el începea prin a le arăta portretul fiului său şi numai după aceea le dădea voie să vadă marile capodopere colecționate.
După moartea bătrânului tată, s-a organizat licitația marii lui colectii de tablouri. S-au adunat foarte multe persoane care doreau să vadă şi, mai ales, să achizitioneze tablouri pentru propriile lor colecții.
La deschidere, pe podium, era postat portretul fiului. Persoana delegată să conducă licitația, adjudecătorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocănelul:
– Începem licitația cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta?
În sală s-a lăsat liniştea….Apoi, de undeva din fundul sălii, o voce a strigat:
– Am venit să vedem marile opere! Sari peste această piesă!…
Dar, netulburat, adjudecătorul a continuat:
– Face cineva o ofertă pentru acest portret?… 100 lei?… 200 lei?…
Din sală, cineva a strigat iritat:
– Nu am venit pentru acest portret!… Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso şi ale celorlalți maeştri!… Haideti să trecem, cu adevărat, la licitație!…
Netulburat, adjudecătorul a continuat:
– Fiul!… Fiul!… Îl vrea cineva pe fiul?!…
Într-un târziu, din cel mai îndepărtat colț al sălii s-a auzit o voce timidă:
– Dau eu 10 lei pentru acest portret…
Era cel care fusese, ani multi, grădinarul tatălui şi al fiului. Fiind un om sărac, nu putea să ofere mai mult.
– Există o oferta de 10 lei!… Cine dă mai mult?!… Dă cineva 20 lei?!…
Sala era în fierbere.
– Dați-i-l lui pentru 10 lei!…Să trecem la maestri!…La maeştri!…
Nu-l voiau pe fiu. Toti doreau să profite de ocazie şi să cumpere opere mari pentru colecțiile lor. Ferm, adjudecătorul a continuat:
– 10 lei, o data!…10 lei, de doua ori!… şi, lovind cu ciocănelul în masă:
– Adjudecat! Vândut pentru 10 lei!
Din față, cineva a izbucnit:
– În sfârşit, putem trece la marea colecție!…
Calm, adjudecătorul a pus jos ciocănelul, spunând:
– Îmi pare rău, dar licitația s-a încheiat.
Rumoare în sală:
– Dar tablourile?!…Cum rămâne cu maeştrii?!…Colecția?!…
– Regret, a spus adjudecătorul. Când am fost desemnat să conduc această licitație, mi s-a comunicat o prevedere secretă din testament, pe care nu am avut voie să o fac cunoscută decât în acest moment: licitația se referă numai la potretul fiului ! Cine îl ia mosteneşte întreaga avere, care include si toată colecția de opere de artă! Omul care-l primeşte pe fiu obține totul !…
Este o frumoasă poveste cu conotație religioasă, cu semnificație profundă, a cărei concluzie benefică este aceasta: “cine-l primeşte în sufletul său pe Domnul nostru Iisus Hristos, are totul”.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
