Trebuie sa invatam sa ne multumim si cu putin, o pilda minunata, un balsam pentru suflet

Trebuie sa invatam sa ne multumim si cu putin, o pilda minunata, un balsam pentru suflet

Publicat de Patricia Esca pe 18 May 2018 in De SufletPilde

Un om bogat, pasionat de artă, avea în colecția lui  opere ale tuturor marilor maeştri, renascentişti, clasici şi moderni, din toate şcolile şi curentele artistice. Deseori stătea împreună cu unicul său fiu, admirând minunatele piese din colecția lor. Dar a izbucnit razboiul, iar fiul a fost înrolat şi  trimis la luptă. El a dat dovadă de mult curaj şi a murit la datorie, în timp ce salva viața unui camarad. Când a primit anuntul, tatăl a fost profund îndurerat de pierderea unicului său fiu.

O lună mai târziu, a auzit bătăi la uşă. În prag stătea un tânăr cu un pachet mare în brate…El a spus:

– Domnule, nu mă cunoaşteti. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastră şi-a dat  viața. În acea zi el a salvat multe vieți ale celor răniți dar, în timp ce încerca să mă ducă pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a străpuns inima, el murind  pe loc…Deseori ne vorbea  de dumneavoastră şi despre pasiunea pe care o aveți pentru artă.

Tânărul i-a înmânat  pachetul.

– Știu că este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins că fiul dumneavoastră ar fi vrut să aveți acest tablou.

Citeste si  Nu spune niciodata, niciodata. Nu spune niciodata e prea tarziu sau nu pot. Fa un primul pas apoi restul vor veni de la sine.

Tatăl a început să desfacă ambalajul. Era un portret al fiului său, pictat de tânărul din fața sa. Privindu-l  atent,  a fost uimit de felul în care tânărul pictor a reuşit să surprindă  chipul, dar şi personalitatea fiului său. Tatăl a scos un suspin şi cu ochii plini de lacrimi a mulțumit tânărului, oferindu-i şi o sumă de bani pentru tablou.

– O, nu se poate asa ceva, domnule… Toată viața  nu voi putea să plătesc pentru ceea ce fiul dumneavoastră a făcut pentru mine. Acesta este doar un cadou.

Tatăl a prins tabloul pe una din simezele sale. De câte ori avea vizitatori, el începea prin a le arăta portretul fiului său  şi numai  după aceea le dădea voie să vadă marile capodopere  colecționate.

După moartea bătrânului tată, s-a organizat licitația marii lui colectii de tablouri. S-au adunat foarte multe persoane care doreau să vadă şi, mai ales, să achizitioneze tablouri pentru propriile lor colecții.

La deschidere, pe podium, era postat portretul fiului. Persoana delegată să conducă licitația, adjudecătorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocănelul:

– Începem licitația cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta?

În sală s-a lăsat liniştea….Apoi, de undeva din fundul sălii, o voce a strigat:

Citeste si  Iubeşti… pur şi simplu

– Am venit să vedem marile opere! Sari peste această piesă!…

Dar, netulburat, adjudecătorul a continuat:

– Face cineva o ofertă pentru acest portret?… 100 lei?… 200 lei?…

Din sală, cineva a strigat iritat:

– Nu am venit pentru acest portret!… Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso şi ale celorlalți maeştri!… Haideti să trecem, cu adevărat, la licitație!…

Netulburat, adjudecătorul a continuat:

– Fiul!… Fiul!… Îl vrea cineva pe fiul?!…

Într-un târziu, din cel mai îndepărtat colț al sălii s-a auzit o voce timidă:

– Dau eu 10 lei pentru acest portret…

Era cel care fusese, ani multi, grădinarul tatălui şi al fiului. Fiind un om sărac, nu putea să ofere mai mult.

– Există o oferta de 10 lei!… Cine dă mai mult?!… Dă cineva 20 lei?!…

Sala era în fierbere.

– Dați-i-l lui pentru 10 lei!…Să trecem la maestri!…La maeştri!…

Nu-l voiau pe fiu. Toti doreau să  profite de ocazie şi să cumpere opere mari pentru colecțiile lor. Ferm, adjudecătorul a continuat:

– 10 lei, o data!…10 lei, de doua ori!… şi, lovind cu ciocănelul în masă:

Citeste si  Iubirea este un dar, nu o posesie. Iubirea trebuie si circula liber. Este ca un rau care curge. Putem bea din apa sa limpede sau ne putem scalda in el, insa nu il putem poseda

– Adjudecat! Vândut pentru 10 lei!

Din față, cineva a izbucnit:

– În sfârşit, putem trece la marea colecție!…

Calm, adjudecătorul a pus jos ciocănelul, spunând:

– Îmi pare rău, dar licitația s-a încheiat.

Rumoare în sală:

– Dar tablourile?!…Cum rămâne cu maeştrii?!…Colecția?!…

– Regret, a spus adjudecătorul. Când am fost desemnat să conduc această licitație, mi s-a comunicat o prevedere secretă din testament, pe care nu am avut voie să o fac cunoscută decât în acest moment: licitația se referă numai la potretul fiului ! Cine îl  ia mosteneşte întreaga avere, care include si toată colecția de opere de artă! Omul care-l primeşte pe fiu obține totul !…

Este o frumoasă poveste cu conotație religioasă, cu semnificație profundă, a cărei concluzie benefică este aceasta: “cine-l primeşte în sufletul său pe Domnul nostru Iisus Hristos, are totul”.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!



Distribuie pe Whatsapp
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Telefon
Despre Patricia Esca
Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Patricia, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!