Genetica ne influențează viața mai mult decât credem. Modul în care arătăm este, evident, moștenit de la părinți sau de la alte rude apropiate. Unii am moștenit culoarea ochilor tatălui, forma buzelor mamei, nasul bunicului și așa mai departe.
Dar, pe lângă toate aceste trăsături, ce am mai primit, oare, pe linie familială? Ultimele cercetări din genetică dezvăluie câteva lucruri surprinzătoare. Iată-le:
Nivelul ridicat al colesterolului – Mulți oameni cred că nivelul ridicat al colesterolului este influențat de dietă. Dacă vrei să duci o viață lungă și fericită, trebuie să mănânci multe legume și fructe și să faci mult sport. Dar uneori nivelul colesterolului nu depinde de modul nostru de viață, ci este influențat de genetică. Practic, una din 400 de persoane are o mutație genetică ce determină acumularea de colesterol în sânge. Așadar, și dacă mănâncă doar crudități, acești oameni vor avea niveluri ridicate de colesterol în sânge.
Chelia – Una dintre genele care influențează chelirea se află în cromozomul X. Bărbații moștenesc cromozomul X de la mamă, iar cromozomul Y de la tată. Totuși, dacă aveți chelie, nu vă grăbiți să dați vina pe mamele voastre. Există și alte gene care determină chelirea, inclusiv cele moștenite de la tată. Mai mult, factorii de mediu – precum poluarea – au, și ei, un rol în pierderea părului.
Performanțele școlare – Dorința și capacitatea de a învăța își au, parțial, rădăcinile în genetică. Așadar, conform studiilor, succesul școlar depinde în proporție de aproximativ 50% de moștenirea genetică. Desigur, există mulți alți factori care influențează performanțele academice ale unei persoane. Dar, dacă părinții tăi au avut succes la școală, ai toate atuurile pentru a avea, și tu, un parcurs școlar bun.
Preferința pentru cafea – Îți place să bei cafea? Să știi că genetica este responsabilă de asta. Un studiu științific comparativ a dezvăluit că există două categorii de oameni: cei care pot trăi fără cafea și cei care nu. S-a dovedit că cei din prima categorie au un set de gene care determină o absorbție mai lentă a cafeinei. Așadar, acești oameni nu simt o nevoia să bea cafea în fiecare zi pentru a se energiza.
Diabetul de tip 2 la tineri – Diabetul de tip 2 se dezvoltă de obicei la persoanele vârstnice. Uneori, boala apare inclusiv la copii și adolescenți care au un stil de viață activ. Fenomenul este determinat de o mutație genetică și este, bineînțeles, favorizat de o dietă necorespunzătoare.
Daltonismul vine de la mamă – Incapacitatea de a distinge anumite culori este moștenită genetic. Bărbații suferă de daltonism mai des decât femeile, iar acest fapt se datorează structurii ADN-ului. Gena daltonismului se găsește doar în cromozomul X, pe care bărbații îl moștenesc exclusiv de la mamă. Așadar, pentru ca un bărbat să dezvolte această afecțiune, este suficient ca gena daltonismului trebuie să apară în cromozomul X.
În schimb, la femei, gena daltonismului trebuie să fie prezentă pe ambii cromozomi X. Dacă o femeie are gena daltonismului pe un singur cromozom X, ea va fi purtătoare, dar nu va suferi de boală. Dacă va avea un fiu și îi va transmite cromozomul X „defect”, acesta va dezvolta daltonism. În schimb, pentru ca o femeie să dezvolte daltonismul, este necesar ca ea să aibă un tată daltonist și o mamă purtătoare.
Miopia – Probabilitatea ca o persoană să sufere de miopie este moștenită. Dacă ambii părinți au această problemă, riscul ca și copilul lor să o aibă este de aproximativ 50%. Desigur, factorul genetic nu este întotdeauna hotărâtor. Cei care petrec mult timp în fața calculatorului sau au activități care le obosesc ochii au șanse mari să dezvolte miopie.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
