Image

Traim in lumea în care binele se face pe ascuns, iar răul în văzul lumii…

Publicat de Patricia Esca pe 6 February 2020 in De Suflet

“Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim.” – Buddha

Am tot vazut cum oamenii se opresc din a face aprecieri sau complimente, dar se arunca – in mod garantat fara sa gandeasca, sa jigneasca. De aici si pana la a auzi doar impresii negative despre ceilalti, nu mai e nici macar un pas. E chiar realitatea in care traim acum cu totii – doar pentru ca vorbele bune sunt date din volum incet. Dar stiti, nu e doar despre fundalul sonor in care traim. E despre obiceiurile pe care le cladim.

Un multumesc abia se face auzit, in timp ce un cuvant nenorocit e de-a dreptul racnit. Asa am ajuns sa auzim numai ce nu ne dorim. Iar cand dai mai tare volumul pentru ”pace, minune, bunatate, suflet, inimos, duios” si altele care rostesc despre frumos, esti privit ca un ciudat, pentru ca auzindu-se incet, oamenii le-au ignorat, pana le-au cam uitat.

Alt lucru verificat, e reactia majoritatii cand te aud spunand: ”Vreau sa fac cuiva un bine.”. Dupa cum se uita la tine nu-i greu sa le ghicesti replici de genul: ”Bine?! Ce o fi de fapt un Bine? Ce vrea sa faca? De ce? Cui?”. Ei, ce semn mai clar de atat ne trebuie ca sa intelegem ca nu e bine ce facem, cand nici binele din om nu-l mai recunoastem.

Astazi, faptele bune au ajuns sa fie facute in ascuns – dar de cine ne ascundem de fapt? Ce e rau in a face un bine, si de acolo la a mai inspira si pe altcineva sa faca, in loc sa desfaca?

Si nu vorbesc aici despre ”a face” pentru lauda celorlalti – pentru asta exista un alt verb: a te preface. In timp ce a face pentru a inspira mai departe, inseamna sa-i lasi si pe ceilalti sa vada cat de drept si firesc astfel de lucruri bune se petrec. Si in loc sa-i lasi sa creada ca nu se poate, sa le-arati cum dai tu din coate, pana se poate.

Se mai intampla ceva – mereu exista o margine pe care tot felul de personaje se aseaza si stau si comenteaza faptele celorlalti. Unii fac – si tac, altii stau – si comenteaza. Dar nu doar atat. Acesti comentatori, stand asa fara un aport notabil la a fauri ceva, isi pun toata energia in a dezarma si-a-i descuraja pe cei care fac.

Dar dincolo de atat de multe feluri de a vorbi, exista un mod sanatos de a face.

Oameni dragi care puteti fi si buni, haideti sa nu ne purtam ca si cum am fi ne(-)buni.

Trăiește frumos, caută să însemni ceva bun în viața oamenilor, retrage-te atunci când simți că nu mai aparții unui loc sau unui suflet li ia-o de la început, ori de câte ori va trebui… -Sărac nu e cel care nu are bani, sărac este cel care nu are sufletl. -Îmbrățișările sunt un foarte bun medicament. Ele transferă energie, înviorându-l emotional pe cel îmbrățișat. Îmbrățișările sunt o formă de comunicare pt că au puterea să spună lucruri pt care nu există cuvinte. -Adună în suflet doar lucruri frumoase pt că, amintiri devenind, vor deveni hrană când în jurul tău nu vei mai găsi nimic frumos! -Lasă în sufletul tău să pătrundă picături de speranță pt a-și usura viața…

Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Facebook Distribuie pe Telefon

Despre Patricia Esca

Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Patricia, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!