Totul despre compatibilitatea intr-o relatie

Publicitate

Fii compatibil cu tine însuți, apoi vei putea fi cu alții

Pe ce se bazează o relație? De cele mai multe ori considerăm pe bună dreptate, că o relație are cele mai frumoase momente atunci când persoanele implicate, se bucură împreună, de orice le face să se simtă bine, și mai ales dacă știu să se bucure împreună de lucrurile ”banale”. Dacă cei doi (sau oricâte persoane sunt implicate, sper că cu cunoștința tuturor), se pot bucura de cumpărături împreună, de gătit, citit, plimbat, vizitatul anumitor locuri, dans precum și alocarea a unui timp separat, a fiecărui individ implicat, pentru a-și satisface propriile plăceri, nevoi, proiecte etc, atunci timpul petrecut în această relație este de calitate.

Însă de cele mai multe ori nu totul este atât de ”roz” într-o relație. Adesea nu savurăm momentele care trec pe lângă noi, fiind preocupați cu grijile cotidiene. Suntem fie plicitisiți de relația pe care o avem, fie epuizați de ea. Totul pare să fie un joc cu diverse niveluri și împletituri de circumstanțe care pot duce chiar la a experimenta și plicitiseala și epuizarea de energie în cadrul aceleiași relații.

Privim resemnați în jur unde și restul relațiilor duc aceași lipsă de ”roz”. Unde nimeni nu este mai fericit, sau trăiește vreo viață care să semene cu filmele de dragoste, vizionate. Ne resemnăm, prin puterea exemplului, trăind în cadrul acelorași sentimente, spunându-ne resemnați că aceasta este realitatea și că nu există mai bine de atât, așa că luptăm cu aceleași valuri.

Totul pare să fie un cerc vicios unde, pentru a accepta binele pe care îl aduce acea relație, înseamnă să acceptăm și răul care de cele mai multe ori niciodată nu va ajunge să fie egalat de bine, ci dimpotrivă, pe timp ce trece, binele se împuținează tot mai mult, și din inima noastră și din exterior. În timp ce noi acceptăm tot mai multe situații în care să ne victimizăm, pentru că așa credem că timpul în care am avea de trăit mai multe lucruri negative, va trece mai repede. Dar nu este așa. Nu există reguli fixe. Există doar regulile făcute de cei doi implicați în acea relație. Reguli care vor diferi în funcție de victimă și agresor, care își justifică faptele prin victimizare.

Tu faci ca exteriorul să fie rai sau iad, manifestănd doar ceea ce ești. Diavolul dacă ar sta și în rai, ar vedea raiul iad, și s-ar manifesta groaznic. Pentru că raiul sau iadul nu sunt în afara ta, ci în tine. Tu te comporți exact așa cum ești tu, indiferent de circumstanțe. Dacă nu există circumstanțele potrivite pentru a manifesta furia sau orice emoție din tine, le vei face și apoi vei da vina pe ele, sau altcineva pentru ceea ce manifești tu. Dar de fapt nu este nimeni de vină pentru ce ești. Vrei să fii fericit schimbă ce ești, nu pe restul sau mediul în care trăiești. Astfel ar însemna că Dumnezeu greșește. A pus îngerii sfinți în iad, și de asta se manifestă așa, când de fapt ei sunt iubire. Hai să uităm de scuzele atât de limitate cum ar fi ”Atitudinea mea, ține de a ta”, pentru că atitudinea ta, ține doar de tine.

Și să nu uităm că totuși, lucrurile bune vor fi tot mai prețuite, pentru că vor fi tot mai puține. Așa cum o persoană care iubește bijuteriile dar nu are, își va prețui unica bijuterie mult mai mult decât o persoană care are mai multe.

Publicitate

Persoanele care tind să povestească de rău despre persoana cu care sunt într-o relație, altor persoane, sunt cele care fac cele mai multe lucruri negative, și caută aprobare din exterior, pentru că în interiorul său nu se simte aprobată, sau nu își asumă propriile fapte. Nu se simte sigură că ceea ce face este bine. Dacă propriile fapte și evenimente la care asiști din primul rând, nu te conving că procedezi corect, atunci ce acuratețe ar avea părerea altora care o să primeasca puține dar și selectate informații, care vor fi vopsite în propriile culori ale povestitorului? De ce ți-ai vorbi partenerul de rău și crezi că ar fi normal să fii crezut de restul, când dacă tu chiar crezi asta despre cealaltă persoană cu care ești, mai stai încă cu ea?

Motivul principal pentru aceste relații este lipsa de iubire personală. Dacă te-ai iubi suficient, te-ai respecta. Te-ai respecta suficient de mult pentru a încerca mereu să evoluezi, fără să stagnezi în aceași probleme. Te-ai înconjura mai mult cu persoane care îți împart același principii și idealuri, sau te-ar ajuta să avansezi mai mult, prin propriul mod de a fi, fără să fi cărat pe brațe sau fără să cari pe nimeni.

Dacă te-ai iubi suficient, te-ai respecta, și proteja prea mult pentru a accepta persoane sub nivelul tău, care au nevoie să fie cărate pe brațe și vor obține aceasta, prin tot felul de abuzuri și tertipuri. În timp ce responsabilitatea pentru creșterea individuală aparține fiecăruia în parte. Dacă te-ai respecta suficient, nu ai accepta să stagnezi în energi negative, doar pentru că celalalt te trage în jos, pentru că altfel s-ar simți singur.

Dacă te-ai respecta suficient te-ai iubi pe tine în primul rând, pentru că nivelul de iubire din propria inimă pentru ea însăși, este limita de iubire pe care o poți purta pentru alții. Ai știi că dacă nu te iubești, îngrijești și ajuți pe tine, nu vei putea să iubești, îngrijești sau ajuți pe nimeni. Și aceste lucruri trebuie să le faci natural prin propriul mod de a fi, nu prin eforturi.

Atunci când accepți să fii victimă, de fapt te pui jos cu burtica în sus, așteptând să fii rănit, din nou și din nou, sperând că apoi vei fi ridicat și plâns de milă de celălalt. Dar nu va ține prea mult, abuzurile vor continua iar plânsul de milă va înceta treptat. Respectă-te suficient cât să pleci, dacă nu mai corespunde cu nivelul tău de evoluție interioară. Respectă-te suficient cât să te aperi și ajuți singur. Nu mai depinde de altcineva, pentru că o persoană care nu are grijă de ea și propriile sentimente, nu va putea să aibe grijă de ale altora. Ia-ți speranțele de acolo și pune-le în tine. Ești unica persoană capabilă să te ajute.

Dacă te-ai iubi suficient, nu ai mai renunța la tine pentru fericirea celuilalt. Fericirea lui ține strict de el. Iubirea nu înseamnă sacrificiu. O dată ce partenerul este obișnuit cu sacrificiile tale, devine dependent de ele și va cere tot mai multe. Oferă-ți iubire știind că doar așa vei primi. Oferă-ți protecție, respect și ajutor, și de exact aceleași lucruri vei avea parte.

Observă-ți dependența de celălalt și vezi ce anume trebuie întărit în tine. Cauți în el ceea ce crezi tu că nu ai suficient. Chiar crezi că nu te poți descurca și de unul singur pe acel aspect al vieții? Merită să plătești pentru el cu lacrimi? Dacă ai putut să platești cu lacrimi pentru a avea ceva, înseamnă că să poți să îl obți de unul singur pe alte căi, va fi floare la ureche pentru tine, pentru că orice altă cale este muuult mai ușoară pentru a obține ceva.

Iubește-te pe tine, investește timp în ce îți place, vei găsi oameni care îți împărtășesc aceleași principii sau plăceri. Crează-ți propriul mediu, fără să rămâi pierdut într-un mediu care nu îți mai aparține sau nici nu ți-a aparținut. Fii puternic și încrezător în propriile forțe, ai venit aici, să fii fericit, nu prin alții, ci prin tine.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala
Relatii

Atunci când cineva te iubește și își dorește să fie cu tine, te vrea așa cum ești tu. Nu așteaptă nimic special din partea ta. Te iubește oricum, cu plusurile și minusurile pe care le ai.

Publicitate

Dragostea este primul lucru capabil să schimbe total viața unei persoane de la o clipă a alta. – Paulo Coelho

Această postare este dedicată celor care mi-au scris (femei şi bărbaţi deopotrivă), rugându-mă să le dau un sfat în ceea ce priveşte relaţia pe care o au şi pe care, din păcate, nu o mai pot prelungi la nesfârşit. Degeaba te întrebi cu ce ai greşit, degeaba crezi că poţi salva ceva, degeaba te complaci şi aştepţi minuni. Ele nu vor apărea!

Articolul este dedicat femeilor, dar ar putea fi valabil şi pentru bărbaţi. Aşa că, luaţi aminte dragilor! Daniela.

Sunt pline revistele de femei de sfaturi despre cum să îl faci pe el, alesul, să se îndrăgostească de tine, despre cum să ții flacăra pasiunii mereu vie, despre cum să îl cucerești. Care mai de care se înghesuie să dea sfaturi din propria experiență, din cărți sau studii.

Eu nu cred în astfel de rețete. Cum să existe o rețetă universal valabilă, când noi suntem atât de diferiți? Nu ne plac aceleași lucruri și nu ne dorim același gen de relație.

Personal cred că atunci când vine vorba despre cum “sa-ti ții barbatul acasă”, nu există rețete care să se potrivească oricum. Și asta pentru că dacă el vrea să plece, pleacă oricum, și dacă apelezi la magie. Dacă vrea să mintă, minte oricum, dacă are ochi alunecoşi, alunecă oricum în stânga și dreapta. Sigur, unele dintre voi, ați încercat deja tot felul de trucuri atunci când relația a început să scârție și, cu siguranță, ați observat că in ciuda eforturilor, relația tot la final a ajuns. Ați mai observat și că indiferent cât de drăgăstoase ați fost, infidelitatea tot s-a produs.

Bine, bine….și atunci ce este de făcut? Nimic! Doar să fiți naturale. Să nu faceți nimic din ce nu vă stă in fire, nimic din ceea ce nu vă reprezintă. Degeaba adoptați atitudine de femeie fatală, pentru că ați citit că asta l-ar da pe spate, dacă felul vostru nu este așa. Și nici de mare gospodină dacă nu vă place să gătiți. Și nici de aventurieră doar pentru că la prima întâlnire el v-a declarat că-i place aventura. Lucrurile nu merg așa. Nu țin, chiar dacă se leagă pentru o vreme. Nu sunt autentice relațiile așa, și nici durabile.

Publicitate

Nu mai încercați rețete care vă promit succesul în relații dacă nu vă regăsiți în ele. Este ca și când ați încerca să vă convingeți că vă plac relațiile deschise când de fapt nu concepeți așa ceva, dar o faceți numai pentru a părea genul de care el ar fi mai interesat. Lucrurile nu merg așa din două motive, orice lucru în care nu crezi, pe care nu-l simți nu va avea efectul scontat iar doi, oricât de mult v-ati dori o relație cu el, cel pentru care faceți aceste eforturi, nu veți reuși să vă prefaceți la nesfârșit că sunteți ceea ce nu sunteți de fapt. Și apoi, de ce si-ar dori cineva o relație în care trebuie să se prefacă, sa joace un rol în care nu se simte confortabil? Doar pentru că îl iubește pe respectivul? Este doar o iluzie, iubirea nu presupune să fii altcineva. Iubirea, dimpotriva, înseamnă să fii tu.

Atunci când cineva te iubește și își dorește să fie cu tine, te vrea așa cum ești tu. Nu așteaptă nimic special din partea ta. Te iubește oricum, cu plusurile și minusurile pe care le ai. De foarte multe ori sunt situații în care orice ai face, nu mai merge, oricât de femeie ai fi, el este interesat de alta. Atunci e cazull să pui punct și să lași rețetele care promit minuni. Un bărbat stă lângă tine pentru că își dorește, nu pentru că îl ții tu.

Pentru că acolo îi este bine, pentru că acolo găsește o parte din ce are nevoie sau pentru că găsește totul. Secretul stă în felul tău de a fi. Tocmai de aceea mă amuză mereu expresia “o femeie trebuie să știe să își țină bărbatul acasă”. Sunt femei care își țin bărbații acasă pentru că ei le găsesc minunate așa cum sunt. Iar ele nu fac absolut nimic special. Și sunt alte femei, care fac totul pentru ca bărbații să le mai stea pe acasă, fără succes. Pentru că asta nu ține neapărat de ceea ce faci, ci mai mult de cum și cine ești tu. Iar dacă tu, naturală, nu ești pe placul lui, atunci nu te afli în locul potrivit.

Sursa: psihologinconcediu.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Relatii