Te poti folosi de suferinta sa devii mai bun, Khalil Gibran spunea “Din suferinta au aparut cele mai puternice suflete”

"Încearcă să fii un om de valoare și nu neapărat un om de succes." – Albert Einstein Plata fericirii incepe din timp. Incepi sa platesti pentru ea in timp ce iubesti, in timp ce se face dragoste din tine si cu tine, in timp ce plangi si ti se evapora lacrimile, in timp ce razi si iti curg broboanele, in timp ce soarele iti face cu ochiul, in timp ce oamenii scot din piatra seaca bunavointa, in timp ce primesti si uiti masura a ceea ce primesti. Orice lucru prea mult si prea fericit in lumea asta se plateste. In functie de cat de mult si bun este, in functie de cum nu stii sa-l pastrezi, in functie de cum stii sa-l apreciezi, in functie de unitatile de masura in care il exprimi, in functie de cat de mare stii sa faci nimicul, in functie de cat de roz ti se pare griul. Dupa ce o traiesti mult si bine si constati ca nu ai putea sa traiesti o eternitate fara ea, la urma platesti greu pentru ea, Fericirea. Cu efemeritatea, cu pierderea, cu lipsa ei, cu toate carcotelile, jalea, golul, durerea si penibilul, cu toata satra jalnica a lu' Papuc care ii urmeaza. Fericirea se plateste abia cand ramai fara. Cand o ai, nu ridici un pai in plus exceptand trairea si exploatarea ei. Cu nu o mai ai, platesti pentru ca ai avut-o odata cu pretul obisnuintei, cu banii jos ai dezobisnuintei. Un echilibru trebuie sa existe in toate, altfel ar fi toti oamenii fericiti si senini, altfel ar fi gol iadul si promisiunea raiului nu ar mai incanta pe nimeni. Fericirea se plateste dupa ce o gusti, dupa ce constati ca-ti place al naibii de mult, dupa ce musti din ea cu pofta si parca nici dracul nu te mai satura, dupa ce continui sa o rumegi incet si sa o inghiti repede, constatand tampeste ca stomacul tot iti cere de mancare. Plata fericirii incepe din timp. Incepi sa platesti pentru ea in timp ce iubesti, in timp ce se face dragoste din tine si cu tine, in timp ce plangi si ti se evapora lacrimile, in timp ce razi si iti curg broboanele, in timp ce soarele iti face cu ochiul, in timp ce oamenii scot din piatra seaca bunavointa, in timp ce primesti si uiti masura a ceea ce primesti. Fericirea se plateste cand nu esti satul de ea. Cand vrei mai multa si mai multa, cand nu-ti ajunge portia pe care o ai, cand nici macar nu stiai ca o ai si o asteptai mult si bine. Cand iti vine sa explodezi in ea. Cand te apuci sa dai din ea celui care a aruncat-o in viata ta. Cand dai azi o bucata, maine alta, pana cand ajungi sa o dai pe toata celui care ti-a dat putin din ea. Fericirea ti se ia de-a gata putinul cu putinul, pana cand ramai fara. Atunci te tii cel mai bine si incerci sa lupti cel mai crancen pentru ea. Atunci sa vezi cat este de relativa, cum crezi in ea, cum nu mai crezi in nimic. Cum ca-i alba, cum ca-i neagra. Cum ca e. Cum ca nu exista deloc. Cum toti cei din jurul tau de vina. Cum nu esti capabil tu sa o mai gasesti. Dupa ce devii una cu fericirea si te crezi la ani lumina de pierderea ei, incepi sa platesti pentru ochii care s-au uitat mai sus decat trebuiau, pentru sufletul care a crezut mai mult decat se putea credea, pentru inconstienta, pentru tupeu, pentru frica si lasitate, pentru iubirea care e sora de sange cu fericirea si ruda neagra cu ea, pentru iubirea care e de fapt fericirea cea mare. Iubire, iarta-ma ca nu stiu ce spun. Fericire, uita-ma, ca imi este groaznic de dor de tine. Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Toata lumea a experimentat durerea la un moment dat in viata. Poate ca exista si in acest moment durere in viata ta. Oricare ar fi situatia actuala, abordarea durerii emotionale este cea mai importanta abilitate pe care o poti avea in viata, potrivit The spirit science.

In viata nu exista nimic care sa impiedice fericirea mai mult decat durerea si nu exista nimic care sa te faca o persoana mai buna asa cum poate face durerea. Cum sa reactionati la durere nu este ceva ce se invata in scoala sau de la profesionistii din domeniul sanatatii. De obicei, auzim doar “treci peste asta”. Durerea, insa, nu este ceva ce trebuie respins si nici tratata ca pe un dusman. Iata trei moduri de a face fata durerii emotionale.

SIMTE-O PE DEPLIN

Simte orice simti in momentul acela si fii ok cu asta. Nu judeca ca fiind bun sau rau, puternica sau slab. Daca simti acel lucru inseamna ca exista sigur un motiv.

Creierul nostru este programat pentru a evita durerea si a creste sansele de supravietuire in momentul imediat urmator ceea ce inseamna ca rezistenta este un raspuns natural atunci cand simtiti durere sau discomfort emotional intern.

Insa pentru a vedea daca rezisti trebuie sa te confrunti cu durerea. Treci prin ea si vei fi o alta persoana. Vei iesi mult mai simpatico, plin de compasiune si umil. Acest lucru se poate intampla chiar daca durerea este doar in capul tau si nu este una fizica. In orice caz, durerea este un sistem de orientare care va spune ca ceva nu este corect.

COMUNICA

Comunica durerea cuiva apropiat tie: unui membru al familiei, unui prieten sau unui coleg de munca. 50% din durere nu vine de la sursa durerii si de la modul cum o gestionam, iar comunicarea este o modalitate foarte buna de a o deplasa prin campul vostru energetic. Uneori, comunicarea este suficienta pentru a scapa de durere.

In cazul in care durerea este cauzata de catre o persoana din trecut care inca mai face parte din viata ta, spune-i cum te-a afectat. Este posibil sa primiti scuze si inchiderea energetica in totalitate sau este pozibil sa primiti scuze pe care le puteti transforma intr-un argument. In acest caz, va puteti exprima cum stiti emotiile.

“Din suferinta au aparut cele mai puternice suflete; cele mai masive personaje sunt pline de cicatrici.” – Khalil Gibran.

PUNE-O IN ACTIUNE

Publicitate

Intotdeauna exista potential necesar pentru a transforma durerea in actiune pozitiva. Dupa un timp va trebui sa faceti o alegere. Fie sa permiteti durerii sa isi creeze cuib in interiorul tau si sa faca ravagii cu mintea, sufletul si trupul tau, fie sa o transformi in ceva pozitiv.

Un loc bun de a incepe asta este sa ajungeti la cineva despre care stiti ca simte ceva similar sau trece printr-o experienta similara in viata lor. Poate ai ranit si tu pe cineva in trecut in acelasi fel in care ai fost ranit de altcineva.

Cand simtiti durere, ganditi “atunci cand am facut asta vreodata asa s-a simtit si respectivul?” . Iar in cazul in care inca mai pastrati o legatura duceti-va si cereti-va scuze.

Durerea este, de fapt, un instrument de serviciu si de auto-actualizare. Nu este ceva ce trebuie evitat, respins sau de temut. Ar trebui luata ca o parte necesara experientei umane.

Sursa: caplimpede.ro

Primul gând care îmi vine în minte este întrebarea: „Ce este suferinţa?” Mulţi dintre noi nu ştim să spunem ce este suferinţa deşi, din experienţă, ştim bine ce este ea.

Odată cu căderea omului în păcat, a apărut şi suferinţa. Păcatul a adus suferinţa în lume. Dar Dumnezeu nu a ignorat niciodată suferinţa omului. Suferinţa este un element în viaţa omului care nu poate fi ignorat.

Din Cuvântul Domnului ştim că El a dat o importanţă deosebită suferinţei. De aceea El nu o elimină de pe pământ aşa cum nu elimină nici păcatul. Dar aşa cum Dumnezeu ne-a dat o soluţie să fim răscumpăraţi, El ne-a dat o soluţie să învingem suferinţa.

Oriunde este păcat, este şi suferinţă. Şi din cauza că păcatul a produs suferinţă, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său să învingă păcatul prin suferinţă. Isus Hristos a acceptat suferinţa ca să nu primim pedeapsa păcatului, pentru a ne mai da încă o şansă.

Prin suferinţă, de asemenea, ne formăm un caracter nou, caracterul divin. Suferinţa este calea prin care Isus Hristos s-a apropiat de fiinţa umană care era fără scăpare în ghearele păcatului.

„Dacă nu ai suferit niciodată înseamnă că nu eşti binecuvântat.” (Edgar Allan Poe)

Este suferinţa preţul fericirii?

Bineînţeles, pentru a-ţi atinge scopul dorit, e nevoie de suferinţă, materială sau spirituală.

„Numai în suferinţă creşte şi rodeşte iubirea cea mare, cea adevărată şi biruitoare.” ( Liviu Rebreanu )

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala