Totul în lume este ierarhic. Datorită acestui principiu, este mai ușor să înțelegem problemele legate de sănătate și fericire. Încălcarea ierarhiei duce la diverse probleme.
Ceea ce este mai sus în ierarhie este mai important. Totul în viață pune accent pe ce este mai important, chiar dacă nu înțelegem sau nu observăm acest lucru.
Omul este ierarhic în structura sa. Viața sa este, de asemenea, subordonată de ceea ce este mai important. Totul începe cu natura sa spirituală, urmând ceea ce este mai important.
Omul a venit din sfera spirituală, cosmică, nematerială. La fel, el se întoarce acolo. Viața în Universul Fizic, în corp, se supune acelorași legi spirituale, divine, cosmice. Chiar dacă nu înțelegem sau nu observăm acest lucru, trăim totuși în conformitate cu ele.
Amintiți-vă inscripția care era în mijloacele de transport: “Lipsa de rest nu te scutește de amendă”. Nimic nu ne scutește de responsabilitate dacă nu respectăm ceva din ignoranță sau neglijență.
Pentru a nu uita legile la care ne supunem, ni se oferă corpul și două stări – sănătatea și indispoziția.
Corpul nostru este un soldat. A venit un semnal din sfera spirituală, iar corpul îndeplinește o comandă – ne transmite semnale despre nerespectarea de către noi a scopurilor noastre de viață, despre alegerea greșită a drumului, despre degradarea noastră spirituală, despre faptul că am trăit fără discernământ, fără spiritualitate – corpul se îmbolnăvește pentru a ne ghida.
Sănătatea ne este dată pentru a ne ajuta să ne îndeplinim menirea. Nu suntem născuți pentru a cumpăra telefoane și pentru a ne uita la televizor, visând să vizităm o altă țară străină pentru a cunoaște lumea, fără să înțelegem nimic despre noi înșine.
- „A te naște om – este o oportunitate rară, ceva pentru care trebuie să fim recunoscători.
- Dar a te naște om devine inutil dacă îți petreci viața într-un spital pentru nebuni.
- Este inutil dacă te îngrijorează lipsa de bani.
- Este inutil dacă devii nevrotic din cauza faptului că nu poți obține un loc de muncă prestigios.
- Este inutil dacă plângi că ai pierdut o prietenă”.
Nu noi am inventat lumea aceasta, aceste principii, așa că nu ne revine nouă să le schimbăm.
Dar nouă ne revine să le urmăm, supunându-ne la ceea ce este mai important – spiritualului, divinului, îndeplinind menirea noastră.
Ce poruncește omului începutul său spiritual? Cel puțin, să trăiască în conformitate cu legile spirituale și divine.
Ce știe omul despre asta? Când se gândește serios la asta?
De regulă, atunci când deja „dă de greu” în viața sa, când corpul său reacționează la semnale. Când sănătatea începe să se deterioreze serios. Dar el vrea să trăiască “la maximum”.
Atunci vine “a doua schimbare” și „lecția suplimentară” pentru a ne aduce înapoi la rațiune, la propriile noastre scopuri. La Omul care rămâne nerealizat în interiorul său.
La înțelegerea faptului că totul este legat de tot, totul influențează totul. Că există întotdeauna Ceva Mai Important, la care viața noastră trebuie să se supună.
