Se spune ca fiecare om are la dispozitie 3 incercari de a se indragosti

Publicitate

De-a lungul timpului, marii filosofi au susținut ideea conform căreia fiecare dintre noi poate simți doar trei tipuri de dragoste și, totodată, că fiecare dintre acestea apare în viața noastră cu un anumit scop, cu o lecție pe care trebuie să o învățăm.

Fiecare om are la dispozitie doar 3 incercari de a se indragosti

Psihologii zilelor noastre afirmă că omul se poate îndrăgosti cu adevărat doar de trei ori în viață.

În adolescență, fiecare dintre noi experimentează „prima dragoste”. Unii o consideră ca fiind chiar acea iubire ideală – e asemenea unei povești și este plină de romantism. Această perioadă ne determină să credem cu toată convingerea că ceea ce simțim este veșnic, de unde și tendința de a face sacrificii, de a ierta în repetate rânduri și de a uita, practic, de propriile nevoi și dorințe în favoarea celuilalt. Însă, de cele mai multe ori, povestea nu are un final fericit sau, cel puțin, nu cel sperat, tocmai pentru că perfecțiunea după care am tânjit nu există, de fapt.

Cea de-a doua iubire este, în majoritatea cazurilor, cea mai dificilă. Aceasta aduce multă suferință și durere, însă, în același timp, reprezintă o lecție extrem de importantă pentru noi. În acest punct, deja știm cine suntem, ce ne dorim de la viață și, implicit, de la o relație, facem greșeli și învățăm ceva din acestea.

Intensitatea sentimentelor caracteristice acestei iubiri este una fluctuantă – trecem de la pasiune la furie, de la bucurie la tristețe, de la extaz la agonie, poate chiar de la o zi la alta sau chiar de la o oră la alta. De obicei, aceste relații sunt „toxice” și lasă, din păcate, goluri imense, iremediabile în sufletul nostru.

Iar cea de-a treia dragoste este aceea, se pare, pe care deja nu o mai așteptăm. Având experiențele nu tocmai plăcute trăite anterior, nu mai dorim și ne este și destul de greu să mai credem în relații autentice și chiar în iubire adevărată.

Însă, în mod paradoxal, tocmai acela este momentul în care întâlnim un om care ne dă cumva întreaga viață „peste cap”, în sensul frumos al cuvântului. Acel om care reușește să ne schimbe complet viziunea și percepțiile de până atunci. Această relație nu este una ideală, poate părea chiar nepotrivită, însă, cu toate acestea, este plină de armonie.

Realizăm astfel că este acel tip de relație pe care am așteptat-o întreaga viață, că acela este omul potrivit, care ne acceptă și ne iubește exact așa cum suntem. Iar această relație ne oferă tot ceea ce avem nevoie: iubire, grijă, experiență, înțelepciune, tandrețe, sensibilitate, sinceritate, fidelitate, gingășie. Cu alte cuvinte, ne ajută să evoluăm, ne „dă aripi”.

Publicitate

Bineînțeles că povestea ideală ar fi aceea în care am putea trece prin toate aceste etape, respectiv am putea trăi toate aceste tipuri de iubire cu unul și același om. Însă aceasta este o raritate…

Dar cu toții visăm și sperăm să întâlnim, mai devreme sau mai târziu, dragostea aceasta reală, matură, pe care am așteptat-o dintotdeauna. Și așa va fi!

Iubește-ți viața, pentru că este cel mai frumos cadou pe care l-am primit fiecare dintre noi! Unul neprețuit, a cărui valoare este incomensurabilă, imposibil de exprimat în cuvinte. Și, indiferent de ce ne oferă, bune sau rele, viața trebuie trăită la maximum și apreciată sub toate formele ei.

Iubeste-ti viata

Este adevărat că avem momente de cumpănă, că experimentăm trăiri și situații pe care avem senzația că nu vrem sau nu vom mai reuși să le depășim, însă o facem întotdeauna și ne demonstrăm, atât nouă, cât și celorlalți, cât de puternici suntem și cât de mare este forța interioară a fiecăruia dintre noi. Sunt momente când ne simțim neputincioși, singuri sau simțim că nimic din ceea ce avem sau trăim în acel moment nu este ceea ce ne dorim, iar acest lucru ne deziluzionează, ne aduce tristețea în suflet și ne împiedică să ne mai bucurăm de fiecare clipă, să zâmbim la fiecare pas, să mergem mai departe cu speranță.

Iar toate aceste lucruri se întâmplă, de cele mai multe ori, pentru că uităm să apreciem ceea ce avem deja, fiind în permanență distrași de această dorință actuală de a avea din ce în ce mai mult, precum și de aceea de a ne compara încontinuu cu ceilalți, cu fericirea pe care o percepem în exterior. Uităm să mulțumim și să fim recunoscători pentru ceea ce avem și, din păcate, de cele mai multe ori, uităm complet de rugăciune, de conexiunea cu divinitatea, de conversațiile cu noi înșine, până la urmă.

Viața este extrem de frumoasă, iar acest lucru ține numai și numai de noi și de percepția noastră asupra ei. Importante nu sunt lucrurile care ni se întâmplă, ci maniera în care noi gestionăm momentele în sine și atitudinea pe care o adoptăm în urma acestora…

Trăiește frumos, umple-ți sufletul de sentimente și gânduri pozitive, iar binele și fericirea vor veni de la sine. Nu uita că ceea ce oferi vei primi și tu! Și ai încredere în tot ceea ce îți pregătește viața, acest cadou minunat, primește orice întâmplare cu brațele deschise și păstrează-ți credința și speranța că fiecare nouă zi îți va dărui momente și experiențe minunate!

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet

Dialog cu Dumnezeu – “Doamne”, am intrebat. “Poti sa-mi dai un motiv bun ca sa nu renunt?”

Publicitate

Un dialog minunat cu Dumnezeu despre faptul ca oamenii renunta chiar atunci cand mai au putin sa obtina ceea ce-si doresc. Te invit sa-l citesti cu drag:

“Doamne”, am intrebat. “Poti sa-mi dai un motiv bun ca sa nu renunt?” Raspunsul lui Dumnezeu m-a luat prin surprindere…

“Uita-te in jur”, a spus. Vezi feriga si bambusul?

„Da”, am raspuns.

Cand am plantat semintele de feriga si de bambus, am avut mare grija de ele. Le-am dat lumina, le-am dat apa. Feriga a crescut repede din pamant. Verdele ei stralucitor a acoperit pamantul. Cu toate acestea, din semintele de bambus nu a iesit nimic. Insa nu am abandonat bambusul.

In cel de-al doilea an, feriga a crescut si mai mare, si mai bogata…Din nou, din samanta de bambus nu a iesit nimic. Insa nu am abandonat bambusul, a spus.

In cel de-al treilea an, tot nu iesea nimic din seminta de bambus. Insa nu am abandonat bambusul.

In cel de-a patrulea an, iarasi, din samanta de bambus nu iesea nimic. Dar nu am vrut sa renunt, a spus.

“Apoi, in cel de-al cincilea an, o mladita a iesit din pamant. Comparativ cu feriga, era in mod evident mica si insignifianta…Insa dupa numai 6 luni, bambusul s-a inaltat pana la 30 de metri inaltime.

Publicitate

In toti acesti cinci ani, bambusul si-a dezvoltat radacinile. Radacinile sale au crescut. Aceste radacini l-au facut puternic si i-au oferit lucrurile de care avea nevoie pentru a supravietui. Nu as da niciuneia dintre creatiile mele o provocare careia nu ar putea sa-i faca fata.”

M-a intrebat. “Stiai, copilul meu, ca in tot acest timp in care te-ai luptat, de fapt ti-ai dezvoltat radacini?” “Nu as abandona bambusul. Nu o sa te parasesc nici pe tine niciodata.”

“Nu te compara cu ceilalti”, a adaugat. “Bambusul a avut un scop diferit fata de feriga. Cu toate acestea, ambele alcatuiesc cea mai frumoasa padure”.

“Va veni si timpul tau”, mi-a spus Dumnezeu. “Te vei inalta.”

“Cat de sus o sa ma ridic?”, am intrebat.

“Cat de sus se va inalta bambusul?”, a intrebat la randul sau.

“Atat de sus pe cat poate?”, am intrebat. “Da”, a spus. “Cinsteste-ma inaltandu-te cat de sus poti.”

Am plecat din padure si m-am intors cu aceasta poveste. Sper ca aceste cuvinte te pot ajuta sa vezi ca Dumnezeu nu te va abandona niciodata si nu va renunta niciodata la tine.

Niciodata, niciodata , niciodata sa nu renunti in viata.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet