Sapte sfaturi de viata pe care ar trebui sa le dai mai departe! In primul rand sa avem cei 7 ani de acasa!

E foarte usor sa acuzi… E foarte usor sa arunci cu piatra si sa spui despre unul si despre altul ca e asa si asa. E foarte usor sa judeci greseli si sa le cataloghezi ca fiind de neiertat. Dar e al naibii de greu sa intelegi si sa comunici…E al naibii de greu sa stai linistit, sa analizezi fiecare obstacol, care zau ca nu e mai puternic decat tine si te asigur ca nu esti tu cel mai suferind om de pe planeta, te asigur ca sunt oameni care chiar au necazuri… E al naibii de greu sa vorbesti calm si sa gasesti solutii, e al naibii de greu sa te pui macar pentru o secunda in pielea celuilalt si sa incerci sa ii intelegi durerile si motivele pentru care a facut acele lucruri pe care i le reprosezi tu cu atata inversunare. Oare n-ai fi facut la fel? Oare tu esti perfect? Oare faptele tale sunt fara de greseala? Oare tu nu ai nicio vina? Ai incercat sa te uiti in spate la tot ceea ai facut si spus tu si sa-ti gasesti si partea ta de vina? Sau e mai usor sa acuzi pe altul? Stai si tu cu tine si analizeaza-te… Si fii sincer, in primul rand fata de tine. Gandeste-te ca nimeni nu face anumite lucruri de drag, nimeni nu vrea sa sufere ca i s-a urat de prea multa fericire. Lasa la o parte voalul ala de pesimism care ti-a acoperit mintea si cauta solutii, ca exista. Nu te grabi sa faci ceva ce ai putea pe parcurs sa regreti. Pentru ca se intampla uneori sa nu mai poti repara nimic. Atunci cand vrei sa fie bine, nu intorci spatele… Si nu te enervezi. Si nu arunci cu vorbe aiurea, nu iti intuneci privirea si nu ridici tonul. Comunici. Analizezi. Cauti solutii. Cu CALM! Locul iubirii…nu e in cap. Si nici in gura. Nu e un gand sau o declaratie. Locul iubirii nu e in dorinta, emotie sau perceptie. Locul iubirii e in inima. In inima ta. A mea. A fiecaruia. Nu e in cel care te iubeste. Oricat te-ar iubi, daca nu ai receptorul pentru acel sentiment in inima si fiinta ta, nu vei simti nimic. Nu va fi nicio conexiune acolo. Locul iubirii e in inima. In inima ta. De acolo iubirea poate fi pusa in circulatie, in viata, prin cuvinte, gesturi, fapte sau arta... Dar ea isi are izvorul in inima, nu in minte. Nu poti sa gandesti iubirea. Nu e nici macar despre a simti. Este despre a FI iubire. Si a permite. Daca gasesti locul iubirii, daca te descoperi ca fiind acel loc, nici n-ai nevoie sa demonstrezi, sa spui, sa arati. Iubirea, aceasta iubire despre care vorbesc aici, nu are nevoie de demonstratii, de intariri, strategii si probe. Daca ne instrainam de iubire, incepem sa construim povesti despre ea. Povesti de roman, de film. Dar acestea sunt constructii. Tot ce adaugam peste iubire este jocul mintii noastre care incearca sa creeze complicatiile atat de seducatoare si emotionale demne de atentia mintii. Uneori nici nu iubim, dar cream o poveste de dragoste. Nu iubim, dar urmarim sa fim in compania cuiva care ne umple golul inconstientei, si suntem gata sa ne convingem de puterea sentimentelor noastre, invocand orice tip de cunoastere, inclusiv karma sau mai stiu eu ce alte motive plauzibile de a fi cu cel de care, de fapt, avem nevoie. Iubirea, cand e prezenta, ramane dincolo de timp si spatiu, dincolo de prezenta sau absenta fizica. Orice alte povesti ne spunem, orice spectacol punem in scena, orice argument, asteptare sau conditie lansam catre celalalt, sunt doar zorzoane cu care impopotonam viata, ca sa simtim si noi ca traim… in lipsa iubirii reale. Dezamagirile, dramele nu sunt altceva decat consecinte ale acestor zorzoane pe care le-am atasat intalnirilor, experientelor, relatiilor si oamenilor care apar in viata noastra. Si cand acestea dispar, dupa ce le-am facut vitale si ne-am creat o poveste in jurul lor, suntem pierduti. Dar nu pentru ca ne-a fost luata iubirea, pentru ca asta, cum am spus, nu e ceva ce iti poate fi luat. Si nici ceva ce-ti poate fi dat. Locul ei e in inima ta. Povestile tale au disparut, nu iubirea. Si nu vrei sa accepti ca "sfarsit" poate sa scrie doar la finalul unei povesti, a unei experiente, si nu la sfarsitul iubirii. Iubirea, daca a fost prezenta, daca e acolo, in si cu tine, ramane. Nepatata, nestirbita. Daca nu, ramane un gol ca in urma smulgerii unui copac… nici macar natural, ci artificial. Pe care il udai totusi din cand in cand ca sa-ti intretii povestea conform careia e real. Locul iubirii e in tine, in inima ta. Esti tu. de Nicoleta Svarlefus
Publicitate

„Nu cauta fericirea. Daca o cauti, nu o vei gasi pentru ca “a cauta” este in antiteza cu fericirea. Fericirea este mereu evaziva, dar eliberarea din nefericire este accesibila acum infruntand ceea ce exista decat sa inventand povesti despre fericire.” ~ Eckhart Tolle

Nu intotdeauna vrem sa plecam urechea la sfaturile intelepte ale apropiatilor, care nu vor decat sa ne faca sa invatam din greselile lor. De cele mai multe ori, povestile de viata ale oamenilor in varsta ar putea sa ofere adevarate pilde. Iata cateva sfaturi importante pe care ar trebui sa le luati in serios!

1. Pune dragoste in tot ceea ce faci! – Nimic nu conteaza daca nu exista dragoste. Si nu este vorba doar despre iubirea dintre doi soti, ci despre acest sentiment puternic dintre semeni, in general.

2. Nu te teme de nimic! – Ai mai multa incredere in tine si in ceea ce ti-a sortit Dumnezeu! Nu lua niciodata decizii la manie, incearca sa fii temperat, gaseste-ti linistea si fa tot ceea ce iti sta in putere pentru a-i realiza visele.

3. “Hraneste”-ti mereu dragostea! – Dragostea nu moare daca este “hranita”. E asemenea unei plante care trebuie mereu ingrijita si udata, pentru a creste. Ofera-i lumina necesara si apa de care are atata nevoie! Fa eforturi pentru dragoste, pentru semenii tai! Acorda-i acestui sentiment energia si timpul tau. Nu vei regreta!

4. Nu te lovi de lucrurile marunte! – Atunci cand esti intr-un impas, (financiar, personal sau de orice alta natura), gandeste pozitiv! Aminteste-ti de cele mai frumoase momente ale vietii, clipe pe care le-ai trait si care ti-au adus numai bucurie! Nu te lasa doborat!

Publicitate

5. Nu irosi timpul pretios! – Nu exista garantii si nu poti sti niciodata cat vei trai. E mai bine sa ajungi la finele vietii cu o lista de lucruri pe care le-ai facut, decat cu o lista de lucruri pe care regreti ca nu le-ai realizat.

6. Nu te atasa emotional de obiecte! – Nu pierde timpul atasandu-te de obiecte – case, masini, mobiler scump. Cu cat ai mai multe obiecte, cu atat vei pierde timp pentru acestea, uitand sa stai cu familia ta. La fel si cu hobby-urile, cluburile, sporturile. Cand decizi ce vrei sa faci cu timpul tau, gandeste-te, in primul rand, la oameni. Apoi, fa-ti un plan in care sa-ti incluzi familia.

7. Concentreaza-te doar pe ceea ce e important pentru tine! – Nu trebuie sa-ti amintesti decat o lista scurta cu zile de nastere. Important e sa le retii pe acelea ale oamenilor cu adevarat importanti din viata ta si sa le arati cat de mult ii iubesti. E minunat sa ai o multime de prieteni, dar principala ta investitie trebuie sa fie mai ales pentru familie. Aminteste-ti zilele de nastere ale rudelor, vacantele petrecute impreuna. Fa lucruri mici si frumoase prin care sa le arati apropiatilor cat de mult tii la ei. Ofera mereu dragostea ta, neconditionat!

„Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre varf.” ~ Gabriel Jose Garcia Marquez

Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala