Să dai când poți, fără să aștepți nimic în schimb, nici măcar un mulțumesc, și să nu regreți că ai dat!

Se spune că la sfârşitul vieţii nu vom regreta un examen picat, un job pe care nu l-am primit, o maşină pe care nu ne-am permis să ne-o cumpărăm sau orice alte lucruri care ne apasă acum. Dar oare ce vom regreta? La această întrebare a căutat răspunsul Bronnie Ware, o asistentă medicală din Australia, care şi-a petrecut aproape toată viaţa îngrijind pacienţi bolnavi, aflaţi în ultimele 12 săptămâni ale vieţii lor. Însă, având grijă de ei, Bronnie a avut timp să îi şi asculte, astfel că a aflat de la aceştia care sunt cele 5 regrete pe care le au oamenii înaintea morţii. Iată care sunt acestea, alături de completări din cartea asistentei: 1. Îmi doresc să fi avut curajul de să-mi fi trăit viaţa cu adevărat pentru mine, în loc să trăiesc viaţa pe care ceilalţi au aşteptat-o de la mine. “Aceasta este cel mai frecvent regret. Când oamenii îşi dau seama că viaţa le este aproape de sfârşit, pot să o revadă cu claritate. Şi este uşor de văzut cât de multe visuri au rămas neîmplinite. Majoritatea oamenilor nu îşi duc la bun sfârşit nici măcar jumătate dintre visurile. Şi mor ştiind că acest lucru s-a întâmplat din cauza alegerile pe care le au făcut sau nu le-au făcut. Sănătatea aduce cu sine o libertate pe care foarte puţini o conştientizează înainte de a o nu o mai avea.” 2. Îmi doresc să nu fi trudit atât de mult. “Acest regret a venit din partea fiecărui pacient de sex masculin pe care l-am îngrijit. Este modul lor de a regreta timpul pe care nu l-au petrecut alături de copii atunci când aceştia erau mici şi timpul pe care nu l-au petrecut alături de partenerul de viaţă. Şi de a le fi dor de acest timp. Femeile au vorbit şi ele despre acest regret, însă cum cele mai multe dintre fac parte dintr-o generaţie mai veche, nu ele au fost cele care au întreţinut familia. Toţi bărbaţii pe care i-am îngrijit regretă profund faptul că au petrecut atât de mult timp din viaţă “alergând în câmpul muncii”, ca pe bandă rulantă, pentru a-şi câştiga existenţa.” 3. Îmi doresc să fi avut curajul de a-mi exprima sentimentele. “Mulţi oameni îşi suprimă sentimentele pentru a nu-i “deranja” pe ceilalţi. Pentru a “face pace” cu ei. Şi, ca urmare, se cufundă într-o existenţă mediocră şi nu devin niciodată ceea ce ar fi fost cu adevărat capabili să devină. Şi mulţi dezvoltă boli cauzate de amărăciunea, frustrarea şi resentimentele pe care, ca rezultat, le poartă cu sine.” 4. Îmi doresc să fi petrecut mai mult timp împreună cu prietenii. “Adesea, oamenii nu realizează cu adevărat toate beneficiile pe care le aduc prieteniile de durată. Nu până în ultimele lor săptămâni de viaţă. Mulţi deveni atât de prinşi în propriile existenţe încât, de-a lungul anilor, lasă să pălească prieteniile de o viaţă. Au fost multe regrete profunde legate de timpul, atenţia şi efortul care nu a fost acordate prieteniilor. Tuturor le e dor de prieteni atunci când sunt pe moarte.” 5. Îmi doresc să-mi fi dat voie să fiu mai fericit. “Acesta este un regret surprinzător de des întâlnit. Mulţi oameni realizează doar la finalul vieţilor că fericirea este o alegere. Ei rămân blocaţi în tipare şi obiceiuri vechi . Aşa-numitul “confort” şi aşa-numita “familiaritate” le îneacă atât emoţiile cât şi existenţele. Teama de schimbare îi determină să pretindă faţă de ceilalţi şi faţă de sine că sunt mulţumiţi, când, de fapt. în adâncul sufletelor, tânjesc după o viaţă presărată cu hohote de râs şi plăceri mai mult sau mai puţin vinovate.” Mă întreb dacă oamenilor acestora, în cazul în care li s-ar mai fi dat încă un pumn de ani de trăit, ar fi făcut lucrurile altfel? Şi-ar fi rezolvat regretele acestea? Cu teama de-a fi puţin cinică, îndrăznesc să cred că nu. Şi asta pentru că suntem puţin bătuţi în cap, setaţi să trăim într-un ritm din care ne e greu să ieşim. Poate citim o astfel de lecţie de la oameni care în amurgul vieţii se uită în urmă cu înţelepciune, iar mâine, viaţa noastră se va scădea la fel. Din nou ne vom trezi că nu mai avem timp de nimic, că suntem stresaţi, că nimic nu merge cum am vrea noi, că, lasă, poate mâine va fi mai bine. Dar azi? “Azi-ul” în ce buzunar îl mai îndesăm ca pe-o listă de dorinţe, pe care-o boţim în palmă, cu gândul s-o mai păstrăm, că cine ştie? Şi cât vom mai trăi îndesând pe ici, pe colo, cârpindu-ne buzunarele burduşite, că cine ştie, poate mâine. Şi ne crapă sufletul ca o roşie coaptă în zilele care ne storc de orice energie de-a ne îndeplini 5 dorinţe care în final se vor transforma în 5 regrete. Nu ştiu voi, dar mie îmi vine să încep de ieri, zău aşa. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Într-un aeroport stătea o tânără care urma să facă o călătorie mai lungă. Și-a cumpărat de acolo o carte ca să treacă mai repede timpul și un pachet de biscuiți. S-a așezat pe un scaun, și-a pus bagajele lângă ea și s-a apucat să citească. La un moment dat s-a întors să ia un biscuit din pachetul de lângă ea. A observat cu surprindere că la mică distanță era așezat un domn care citea un ziar și care, fără să-i ceara permisiunea, a început să ia și el din pachetul de biscuiți.

Cu toate că s-a simțit indignată, politețea a împiedicat-o să îi reproșeze că are un comportament nepotrivit. Dar pe măsură ce ea lua câte un biscuit, lua și el unul și asta a făcut ca până la urmă tânăra să devină foarte nemulțumită. Când a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a întrebat plină de resentimente: “Oare îndrăznește să mi-l ia și pe ultimul?”

Bărbatul a luat într-adevăr ultimul biscuit, l-a rupt în două și i-a oferit zâmbind cald o jumătate. Simțind că el a depășit limita bunului simț, tânăra s-a ridicat furioasă și s-a îndreptat spre un alt colț al sălii de așteptare. A deschis geanta ca să pună înăuntru cartea și… spre marea ei surprindere, a văzut înăuntru pachetul de biscuiți pe care îl cumpărase. În acel moment a copleșit-o un sentiment de rușine. A înțeles că pachetul din care mâncase nu era al ei, ci al bărbatului care citea ziarul. El a împărțit plin de bunătate chiar și ultima bucățică pe care o avea, fără să se simtă indignat, superior sau furios.

Oare de câte ori în viață am mâncat biscuiții altcuiva? Ar fi mai bine ca înainte să ne grăbim să-i judecăm pe alții să privim cu atenție în jur… și mai ales în sufletul nostru!

Să dai când poți, fără să aștepți nimic în schimb, nici măcar un mulțumesc, și să nu regreți că ai dat!

Cui dai? Cui are nevoie.

Cât dai? Întotdeauna mai mult decât ai primit.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Gândurile pe care le avem în cap și cuvintele pe care le rostim ne formează lumea și experiența. Mulți dintre noi au deprinderea de a gândi negativ, deși nu înțeleg cât rău îîși pot face astfel. Aducându-ți aminte de aceste gânduri în fiecare zi, vei reuși să ai o viață frumoasă. E important să credem în ceea ce spunem și să ne gândim la ceea ce vorbim.

1. Permit iubirii să curețe și să vindece fiecare parte a corpului și a sufletului meu.Capacitatea mea de a ierta începe procesul de vindecare. Știu că merit asta.

2. Am încredere în lumea și înțelepciunea mea interioară. Ascult de vocea mea lăuntrică. Intuiția mereu este de partea mea.

3. Sunt gata să iert. Iertarea altor oameni mă eliberează de trecut. Iertarea înseamnă rezolvarea multor probleme. Iertarea este un dar.

Publicitate

4. Sunt mulțumit(ă) de ceea ce fac. Fiecare moment din viața mea este miraculos, întrucât mă ghidez de instinctele mele și-mi ascult inima.

5. Puterea este concentrată în momentul de acum. Trecutul nu mă mai poate influența. Sunt liber(ă)acum. Ziua de azi este cea mai importantă, ea creează viitorul.

6. Vreau să mă schimb.Vreau să mă eliberez de vechile convingeri nesănătoase.

7. Fiecare gând de-al meu reprezintă viitorul. Universul mă susține să acționez corect, susține gândurile și calea pe care o aleg acum.

8. Eliberez toate așteptările.Trăiesc viața, o simt. Mă iubesc și iubesc ceea ce fac. Nu am așteptări, fie ele exagerate sau nu.

9. Viața mea este o oglindă. Oamenii din viața mea reprezintă reflecția mea.

10. Sunt un prieten minunat. Simt oamenii din jur și mă împrietenesc cu ei. Susțin prietenii, îi ascult, îi înțeleg.

11. Libertarea este regula mea de aur. Sunt liber(ă) să gândesc ce vreau, sunt liber(ă )să acționez așa cum cred că este mai bine.

12. Elimin fricile și îndoielile. Este alegerea mea: să-mi fie frică sau nu. Mă accept și înțeleg ce vrea inima și sufletul.

13. Iubesc viața.Trăiesc din plin, frumos. Ofer vieții anume ceea ce vreau să primesc de la viață.

14. Îmi iubesc corpul. Construiesc pacea în sufletul meu, iar corpul reflectă starea de bine a sufletului.

15. Transform experiența în posibilitate.Fiecare problemă are o soluție.
Sunt liniștit(ă). Liniștea și armonia sunt în mine. Simt răbdarea, empatia, blândețea.

16. Merit toată dragostea. Nu trebuie să mă forțez ca să obțin dragoste. Merit dragostea pentru că exist.

17. Trăiesc odată cu vârsta mea. Viecare vârstă are frumosul ei. Trăiesc cu ziua de azi.

18. Trecutul a plecat pentru totdeauna. Este o nouă zi, în care trăiesc momentul de acum.

19. Nu forțez oamenii să rămână. Mă bazez doar pe emoții sincere.
Casa mea este liniștea mea. Mă refugiez aici de fiecare dată când vreau să gă regăsesc.

20. Atunci când spune DA, viața îmi spune DA.Viața mea reflectă gândurile mele. Trăiesc frumos și sincer.

21. Viitorul meu este minunat. Trăiesc o iubire nelimitată, sunt fericită.
Am noroc la toate. Succesul meu va fi așa cum mi-l doresc. Sunt o câștigătoare.

22. Merit tot ce este mai bun. Aici, acum. Gândurile și emoțiile mele îmi permit asta.

23. Viața este simplă. Trebuie doar să o trăiești.

24. Simt dragostea oriunde.Oamenii care iubesc sunt în viața mea, lucrurile pe care le iubesc sunt în lumea mea.

25. Știu să iau decizii.Îmi ascult înțelepciunea interioară. Decid așa cum cred că este corect.

 

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

 

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Un subiect special si destul de greu abordabil in dezvoltarea personala este cel legat de rugaciune. Indiferent de credintele pe care le ai si indiferent de religia in spiritul careia ai fost crescut, in situatiile grele din viata te-ai rugat. O rugaciune dureaza doar cateva secunde, dar este o influenta in viata ta, asupra comportamentului tau, in inima ta, asupra perceptiilor tale si poate fi permanenta. O simpla rugaciune te poate schimba. Te poate conduce spre calea vindecarii personale si a lumii. Roaga-te pentru pace, roaga-te pentru vindecare, pentru progresul in stiinta, pentru puterea de a eradica bolile si saracia, pentru curajul de a invinge nedreptatea, pentru solutii, pentru ceilalti si pentru tine. Rugaciunea nu este un act pasiv, ci te schimba. Incepi sa observi frumusetea cum nu ai mai facut-o pana atunci. Inima ta incepe sa simta compasiune, cum nu a mai simtit inainte. Ti se schimba prioritatile. Incepi sa vezi ca oamenii au nevoie de ajutorul tau iar tu chiar ii poti ajuta. Dumnezeu (oricare ar fi el) asculta rugaciunile. Si mai credem ca Dumnezeu raspunde rugaciunilor, desi acest raspuns poate fi altul decat cel pe care il astepti. Raspunsul Lui (sau al Universului) poate fi puterea de merge mai departe, de a lupta in continuare. Raspunsul Lui poate fi abilitatea de a accepta ceea ce ai negat pana acum. Sau poate aparea sub forma de speranta, atunci cand esti in disperare. Dumnezeu nu este nici distant, nici surd. Nu esti singur. Cand incetezi sa te mai razboiesti cu Dumnezeu si iti deschizi sufletul, rugaciunea incepe sa functioneze. Rugaciunea, este in cele din urma, o experienta, nu o cerere. Este un mod de a fi conectat, de a fi parte din ceva mai maret decat omenirea. Este o incercare a de a fi in prezenta Lui Dumnezeu. Sunt situatii in viata cand simti nevoia unui ajutor special. Cand incepi sa te rogi fara ca macar sa iti dai seama. De exemplu, este natural sa fii speriat atunci cand te imbolnavesti. Te simti vulnerabil. Te ingrijorezi. Vrei sa stii ca totul se va termina cu bine. Uneori te simti singur chiar si atunci cand cei pe care ii iubesti iti sunt alaturi. Boala te urmareste si nu stie nimeni exact prin ce treci si cum te simti. Rugaciunea are puterea de a transforma teama ta in credinta. Iti aminteste ca nu esti niciodata singur. Tot ceea ce esti, trup si suflet, este in mana Lui Dumnezeu, a carui prezenta umple Universul. In orice directie te-ar duce viata, alaturi de Dumnezeu poti sa gasesti puterea sa iti confrunti temerile. Asa deci, roaga-te si cere puterea vindecatoare a lui Dumnezeu. Chiar si stresul de zi cu zi te poate aduce in situati in care nu mai gasesti liniste decat in rugaciune, in momentele in care esti doar tu cu gandurile tale. In concluzie, spiritualitatea poate fi un aliat, in special in zilele noastre, cand societatea este din ce in ce mai haotica, mai dezradacinata si fara repere. Sa te rogi inseamna sa fii mai puternic si sa intelegi mai mult, sa vezi mai clar in jurul tau. Pentru tine ce inseamna rugaciunea? John Maxwell spunea „Atunci cand ma rog vorbesc lui Dumnezeu. Cand meditez il ascult” https://youtu.be/2mTQzZp7g9k P. Arsenie Papacioc: Rugaciunea este de fapt totul. Rugaciunea este inima ta in inima lui Dumnezeu. Fara educatia aceasta, a prezentei inimii tale in inima lui Dumnezeu, indiferent ce vorbesti, rugaciunea este o tacere adanca si o stare dincolo de inchipuire omeneasca; o stare de vorba cu Dumnezeu, dar nu cu vorbe omenesti, te depaseste cu totul. Rugaciunea este necesara. Rugaciunea este viata noastra. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!