Reteta originala pentru o prajitura speciala – Valurile Dunarii

Frica ar putea reprezenta cea mai mare problemă de pe planetă, atât la nivel colectiv cât şi la nivel individual. Frica afectează, într-un fel sau altul, toate vorbele, gândurile şi faptele noastre, toate alegerile şi deciziile noastre, toate reacţiile şi răspunsurile noastre. Dacă am putea să transformăm frica, am reuşi să ne transformăm pe noi înşine şi în ultimă instanţă am reuşi să transformăm lumea. De ce ne este frică? O privire profundă aruncată asupra vieţii noastre ar conduce la concluzia, împărtăşită de toţi maeştrii spirituali, indiferent de şcoala căreia îi aparţin, că absolut tot ceea ce înseamnă gânduri, acţiuni, comportamente sau reacţii ne sunt dictate, condiţionate, de aceste două emoţii fundamentale: iubirea şi frica. Cele două nu pot coexista, se exclud şi se înlocuiesc reciproc: acolo unde nu este iubire nu există altceva decât frică, iar acolo unde există frică, nu vom găsi niciodată iubire. Dar de ce anume ne este frică? Ne este frică de foarte multe lucruri, de absolut orice se poate sau ni se poate întâmpla în viaţă. Ne este frică de ceea ce noi creem sau facem să se întâmple în viaţa noastră sau a altora, de responsabilitatea noastră pentru aceasta. In esenţă ne este frică de viaţa însăşi. Şi ne este frică de viaţă pentru că ea se sfârşeşte prin moarte, ceea ce înseamnă că de fapt, ne este frică de moarte. Toate spaimele noastre se reduc în final la frica de moarte. Dacă nu ne-ar fi frică de moarte, atunci nu ne-ar fi frică nici de viaţă, cu toate cele ce se întâmplă în cursul ei. Dar cum am putea face aşa ceva: să nu ne fie frică de moarte? Deşi primul impuls de a răspunde ar fi cuprins între imposibil şi extrem de complicat, lucrurile nu stau chiar aşa. Dacă am înţelege acest fenomen, acest proces al morţii, am reuşi, cumva paradoxal, ca în final, ca rezultat al acestei înţelegeri, să înţelegem viaţa. Viaţa noastră aşa cum e, aşa cum suntem. Ce este frica? Toate fricile au la bază ideea că avem nevoie de ceva, din partea cuiva sau a ceva din mediul exterior nouă. Pornind de aici, frica se manifestă ca gândul că nu o să putem obţine acel ceva de care credem că avem nevoie. Pornind de la acest gând, toate gândurile noastre următoare, toate alegerile pe care le facem, toate reacţiile şi comportamentele noastre vor avea ca obiectiv obţinerea a ceea ce credem că avem nevoie. Frica se face deci simţită ca o nevoie anunţată. Soluţia de a scăpa de această frică este ca de câte ori te cuprinde, să te analizezi:
  • – ce anume crezi că ai nevoie să obţii?
  • – este oare posibil să nu ai nevoie de acel ceva?
Răspunsurile ar putea să te surprindă. Ai putea foarte bine, la o analiză atentă, să ajungi la concluzia că nu ai neapărată nevoie de acel ceva. Ai putea chiar să-ţi imaginezi cum va continua viaţa ta fără obţinerea acelui ceva. Dacă ţi se întâmplă aşa ceva, te afli pe drumul curajului, al neînfricării. Dacă ducem lucrurile până la capăt, judecând în acest fel pentru toate fricile noastre, vom ajunge la concluzia că un om care nu are nevoie de nimic, nu are frică de nimic. Nu am nevoie de nimic de la tine, şi ca atare nu mi-e frică de tine. Dacă am ajuns la concluzia că nu am nevoie nici măcar de viaţa mea, sub această formă, actuală, materială, atunci nu mi-e frică de tine nici dacă mă ucizi. Nu am să fac nimic pentru a te împiedica pentru că de fapt nu poţi să-mi iei nimic din ce am nevoie. Aceasta este adevărata neânfricare. Este starea în care trăiesc marii maeştrii dintotdeauna. Manifestările fricii Frica se manifestă, în plan ideatic, prin unul dintre aceste gânduri:
  • – nu voi obţine ceva de care am nevoie;
  • – voi pierde ceva ce am deja şi de care am nevoie. Acest tip de gând apare cu precădere în cadrul relaţiilor, mai ales al celor romantice, tot sub două forme:
  • – mi-e frică că nimeni nu mă va iubi;
  • – mi-e frică să nu pierd dragostea cuiva care mă iubeşte.
Dacă reuşim ca prin propria analiză atentă să ne rezolvăm aceste frici, putem ajunge într-o stare de sănătate spirituală care să ne permită să înţelegem cu adevărat cine şi ce suntem fiecare dintre noi. Eu exist exact aşa cum sunt, indiferent dacă cineva mă iubeşte sau nu. Nu am cu adevărat nevoie de iubirea altuia pentru a fi eu însumi, în linişte, seninătate şi acceptare. De câte ori credem că bucuria, fericirea, ne vin de undeva din afara noastră, începem să trăim de fapt în frică. Atunci când ne va fi clar că sursa bucuriei vieţii nu este în afara noastră, ci vine din interiorul nostru, frica va dispare. Deşi poate părea că asta înseamnă o îndepărtare de oameni, în mod paradoxal vom fi mai atrăgători pentru cei din jurul nostru. In ciuda fricii că oamenii ne vor părăsi, ei sunt atraşi de oameni puternici, stabili, sănătoşi spiritual şi emoţional. Nu aroganţi, ci doar conştienţi de ei înşişi. A ajunge în starea în care eşti conştient de tine însuţi, identificarea faptului că posezi tot ce-ţi trebuie, că numai tu eşti sursa bucuriei vieţii tale, reprezintă o adevărată transformare. O transformare într-un om care şi-a îndepărtat toate fricile. Dacă e uşor sau greu să ajungi acolo, numai tu însuţi poţi afla asta. Dar, orice ai gândi despre fricile tale, ţi-ar fi de mare folos să ai mereu în vedere asta: Fricile tale NU sunt reale. Tu le inventezi! Chiar şi dacă lucrul de care te temi se va întâmpla, vei vedea că asta nu are nici o semnificaţie: noi doi putem să ne aflăm şi mâine în exact aceeaşi postură ca şi acum, de o parte şi de alta a acestui ecran. Dacă vei lua decizia să-ţi înfrunţi fricile, vei mobiliza o energie interioară pe care vei fi surprins să constaţi că o ai, o energie care va vindeca frica. Este energia emoţiei, a bucuriei, a vieţii. In curând nu va mai fi nimic de care să-ţi fie frică, iar viaţa va deveni o bucurie, aşa cum a fost menit să fie. Poţi începe când vrei. Chiar azi. Chiar acum. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Prajitura Valurile Dunarii probabil o cunoasteti cu totii din copilarie, este o prajitura delicata cu crema de vanilie, ciocolata si visine, foarte gustoasa, pe care cu siguranta o vei dori sa o tot repeti.

Un desert de casă foarte gustos și simplu de realizat. Rețeta nu este sofisticată, iar ingredientele sunt cele mai accesibile. Prăjitura este nemaipomenită pentru ocazii speciale sau pentru sărbători – va impresiona cu gustul delicios și aspectul deosebit.

Denumirea „Valurile Dunarii” vine de la linia ondulata formata de cirese sau visine impreuna cu stratul de aluat cu cacao. Sunt cateva elemente clare care o deosebesc de alte prajituri care incearca sa o imite.

INGREDIENTE:

Pentru aluat:

  • 750-1000 g vişine proaspete sau 2 borcane compot de vişine
  • 25 g unt
  • 180 g zahăr
  • 6 ouă
  • un praf sare
  • 400 g făină
  • 1 plic praf de copt
  • 4 linguri lapte
  • 2 linguri cacao
  • 2 linguri rom
  • unt pentru uns tava

Pentru crema:

  • 1 plic budincă de vanilie
  • 500 ml lapte
  • 1 lingură rom
  • 200 g unt moale
  • 50 g zahăr pudra

Pentru glazură:

  • 200 g ciocolată amăruie
  • 25 g unt de cocos

Pregătirea blatului: Vişinele dacă sunt proaspete le scoatem sâmburii şi le punem la scurs într-o strecurătoare. De această dată am folosit vişinele dintr-un borcan de compot, dar cînd prăjitura a fost gata am realizat că îi cam lipsesc vişinele. Cu siguranţă trebuiesc vişinele din 2 borcane de compot, vişine pe care le punem la scurs într-o strecurătoare.

Untul moale îl frecam cu mixerul şi începem să adăugăm cu lingura zahărul. Adăugăm praful de sare şi pe rând ouăle. Între fiecare ou adăugat batem cu mixerul aproximativ câte o jumătate de minut.

Făina o amestecăm cu praful de copt şi treptat o adăugăm peste compozitia de unt. La final, dacă este nevoie, adăugăm lapte cât compozotia să cadă din lingură. ATENŢIE, nu trebuie să curgă (eu am pus 2 linguri de lapte)!

Aluatul îl împărţim în două părţi egale. O parte il întindem în tava unsă cu unt şi tapetata cu făină. Am folosit hârtie de copt, dar aluatul se întinde destul de greu, deci recomand varianta cu tava unsă cu unt şi tapetată cu făină. În cea de a doua jumătate de aluat adăugăm cacaoa, romul şi încă puţin lapte dacă este cazul (2 linguri). Întindem cu grijă acest aluat peste cel fără cacao.

Am procedat astfel: am luat cantitati mici de aluat şi cu atenţie le-am intins astfel încât să nu apăs foarte tare şi să cadă acest aluat pe fundul tăvii. Cu coada unei furculiţe am înţepat aluatul pe toată suprafaţă pentru a creea efectul de valuri. Asezăm visinele si dăm prăjitura la cuptor pentru 30 de minute sau până când trece testul cu scobitoarea.

Publicitate

O lăsăm la răcit în tavă.

Pregătirea cremei: Praful de budincă îl amestecăm cu o lingură de zahăr şi cu puţin lapte. Într-o cratiţă curată punem restul de lapte şi când este fierbinte adăugăm şi laptele cu praful de budincă. Amestecăm încontinuu pentru a nu se forma cocoloaşe. Cînd crema începe să fiarbă închidem focul şi o lăsăm la răcit. De preferat este să amestecăm încontinuu până se răceşte, sau cel puţin până când are o temperatură bună şi o putem acoperi cu folie alimentară (folia trebuie să fie in contact cu crema). Această operaţie are rolul de a nu se forma crustă la suprafaţă cremei.

Untul îl frecăm spumă cu zahărul pudră şi cînd budinca este răcită complet o încorporăm treptat peste untul batut spumă.

Peste blatul răcit turnăm şi întindem în strat egal crema. Dăm tava la rece până pregătim glazura.

Pregatirea glazurii: Într-o crăticioară punem ciocolata ruptă bucăţi şi untul de cocos. Dacă nu aveţi se poate înlocui cu aceeaşi cantitate de ulei. Amestecăm cât să se omogenizeze şi după ce se răceşte atât cât să suportăm să băgăm degetul în ea, turnam glazura peste prăjitură.

Dăm imediat la rece. După 5 minute, cu ajutorul unei furculiţe creăm la suprafaţa prăjiturii efectul de valuri.

Dăm prăjitura din nou la rece până a doua zi. Dimineaţă tăiem prăjitura şi o putem servi

Pofta buna!

Tince cont:

Aluatul nu este un simplu pandispan, ci contine foarte mult unt. Este o compozitie onctuoasa, bogata in vanilie, compozitie din care se amesteca o parte si cu cacao de calitate. Proportii egale de unt, zahar, faina si oua.

Fructele utilizate trebuie sa fie cirese sau visine mari si carnoase, pe cat posibil proaspete. Se pot folosi insa si fructe congelate dar nu si din compot.

Crema nu este o simpla budinca de vanilie, ci este o crema fina, cu mult unt si multa vanilie (crema mousseline). Stratul de crema de vanilie trebuie sa fie gros de un deget, nu milimetric.

In ceea ce priveste glazura, aceasta contine multa ciocolata de calitate. Elementul care nu poate lipsi este modelul cu valuri de pe glazura.

Acesta se traseaza cu ajutorul unui piaptan de cofetarie sau cu o furculita cu dintii mai rari. Fara aceste valuri prajitura nu mai poate fi numita valurile Dunarii.

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Retete
Exista legi nescrise care te pot ajuta sa depasesti orice tentativa de manipulare si sa-ti realizezi visurile. 1. iti trebuie – fa sigur. De fiecare data cand in discutie apare expresia „trebuie” – merita sa te intrebi: „Oare cui ii trebuie cu adevarat?” Manipulatorii prefera sa taca despre faptul ca in ei au nevoie de lucrul dorit. 2. Nu promite. Daca ai promis – realizeaza. Manipulatorul te va forţa sa faci promisiuni negandite, iar apoi te va invinui ca nu te tii de ele. Pur si simplu nu promite ceea ce nu poti sa faci. 3. Nu cere – nu te implica. Adesea se intampla ca fiind ghidati de bunele intentii, facem mai rau. Pur si simplu, nu ni s-a cerut ajutorul. Daca ti se pare evident ca persoana are nevoie de ajutor, incearca sa afli daca este gata sa-l primeasca de la tine. 4. Nu refuza o rugaminte. Orice rugaminte presupune si o multumire. Manipulatorii au tendinta sa faca promisiuni goale sau uita ca ai facut ceva pentru ei. Ajuta, dar nu uita sa ceri si tu ceva. 5. Traieste cu prezentul. Aceasta regula va distruge intentia manipulatorului sa te acuze de trecutul tau, sa te compare cu ceea ce ai fost atunci. De exemplu, manipularea “inainte, nu erai asa”, poate fi distrusa cu usurinta spunandu-i: “inainte, a fost inainte”. Promisiunile despre un viitor dulce, inceteaza imediat dupa intrebarea: “Asta va fi in viitor, dar acum ce propui?” 6. Nu te atasa. Cat de des ne atasam de o persoana, un lucru sau o ocupatie? Cat de puternic poate fi atasamentul, fara a ne pune in pericol echilibrul mental? Important e sa stii: cu ajutorul acestei legaturi emotionale este usor sa fii santajata. 7. Nu-ti pune scopuri. Probabil suna straniu, intrucat toata lumea trebuie sa aiba cel putin un scop. Daca ţi-ai stabilit scopul incorect, dupa realizarea lui te vei simti goala pe interior. Te vei intreba „Ce urmeaza?” 8. Nu deranja. Cea mai geniala dintre toate legile. O poti folosi de fiecare data cand simti ca cineva incearca sa se foloseasca de tine. Important e sa-i spui aceasta expresie inainte de a incepe sa te simti iritata. 9. Natura nu are timp urat. Legea cu cel mai mare potential filosofic. Ea ne invata sa folosim fiecare ocazie, inclusiv şi greselile noastre. 10. Nu critica, nu condamna. Uneori iti este greu sa te abtii sa critici pe cineva. Dar nimeni nu are nevoie de o critica distructiva, mai ales atunci cand nu cunosti persoana. 11. Nu transmite informatia fara sa o experimentezi. Daca nu ai verificat acea informatie, nu o transmite mai departe. Altfel doar vei deveni o barfitoare. Cuvintele tale nu vor mai avea credibilitate. Iar dusmanii tai vor fi fericiti sa se foloseasca de acest lucru. 12. Mereu si oriunde cere permisiunea. Este o lege din domeniul etichetei. Utilizarea ei te va salva de la eforturi in plus, si-ti va crea imaginea unei persoane politicoase. Doar ca intreaba cu incredere, in caz contrar vei parea o persoana ciudata ce se indoieste mereu. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!