Relatia cu Dumnezeu ar trebui sa fie una de iubire, precum indragostitii care abia asteapta sa se intalneasca!

Multa lumea isi doreste un partener de viata doar de dragul ideii de a avea o relatie, fara sa stie macar ce inseamna asta. Pentru cei mai multi, casatoria reprezinta un scop in sine, ignorand insa faptul ca acest act implica responsabilitati majore. Pentru ca lucrurile sa mearga e nevoie de mai mult, e nevoie de dragoste adevarata. Sa fii capabil sa iubesti si sa te lasi iubit ani la rand este un mod sanatos de a porni in viata de cuplu. E important sa stii sa le rezisti impulsurilor de moment, sa stii sa iei decizii care sa nu afecteze in niciun fel relatia pe care o ai sau sa iti raneasca partenerul. Iubirea nu e usor de intretinut, sunt necesare sacrificii si multa munca. Pentru ca dragostea, vazuta "la rece", este o decizie. Daca vrei sa construiesti o iubire adevarata exista cateva lucruri pe car le poti face si care iti vor garanta o relatie solida: 1. Ca sa gasesti persoana potrivita trebuie sa fii tu persoana potrivita Inainte de a intra intr-o noua relatie, pune-ti ordine in viata. Incheie toate legaturile neterminate. Devino constient despre ceea ce a mers prost in ultima relatie si in cele de dinainte de asta. Fa un inventar al relatilor si un inventar al vietii tale. Daca esti implicat intr-o relatie pe care iti doresti sa o salvezi trebuie ca amadoi sa va dati seama unde ati gresit. Daca unul dintre parteneri se schimba, celalalt este fortat sa se schimbe si el sau sa renunte. 2. Ca sa gasesti dragostea adevarata trebuie sa iti dezvolti limitele Stabileste-ti limite peste care sa nu treci. Ce nu ai suporta: betia? Instabilitatea financiara? Lipsa unui loc de munca? Infidelitatea? Trebuie sa stii inainte de toate ce anume ar pune in cumpana relatia voastra. Trebuie sa fii capabil sa spui: "Daca X lucru se intampla, atunci plec fara sa ma uit in urma." Exista situatii care merita o a doua sansa. Dar trebuie sa fii constient ca nu mai mult de atat. Deja, a treia sau chiar a patra sansa e prea mult si lucrurile tind sa degenereze in defavoarea ta. 3. Iubirea adevarata comunica intr-un mod sanatos Dragostea adevarata nu este egoista. Atunci cand iubesti stii sa imparti vina. Nu sa iei totul asupra ta, dar nici sa pui chiar si cele mai marunte esecuri pe carca partenerului. Invata sa incepi discutiile cu "Ma simt", "Eu cred" sau "Dupa parerea mea". Nu lasa pe nimeni sa iti impuna ce sa gandesti sau ce sa simti. Nu te apara impotriva a ceea ce nu faci. Relatiile sanatoase se bazeaza pe o comunicare sincera si cinstita. 4. Dragoste reala presupune obiective si aspiratii, atat individuale, cat si comune Trebuie sa aveti planuri si vise comune si sa va puneti de acord cu privire la viitor. Trebuie sa va ajutati reciproc pentru a va indeplini sperantele si visele atat ca indivizi, cat si ca un cuplu. Tine cont de ce ti-ai dorit dintotdeauna sa faci si fa-o. Afla ce vrea partenerul in viata si sprijina-l ca sa obtina acel lucru. 5. Traieste cu un scop Petrece timp singur, macar cateva minute pe zi de introspectie in care sa te gandesti la viata ta si la felul in care este structurata. Gandeste-te la ceea ce trebuie sa faca pentru a o face mai buna. Gandeste-te la comportamentele tale impulsive. Invata ce este controlul si autodisciplina. In felul acesta nu vei mai trai niciodata la intamplare. Gandeste-te la ceea ce faci si vei actiona cu mai multa bagare de seama. 6. Intelege ca dragostea adevarata nu doare Exista neintelegeri si certuri si dezamagiri in orice relatie, dar in relatiile sanatoase acestea nu devin o regula. Dragostea adevarata este coerenta. Nu e intotdeauna usor sa mentii in parametri normali o relatie, dar atunci cand ambii parteneri "lucreaza" la asta, atunci lucrurile vor merge bine de la sine. Dragostea, iubirea adevarata inseamna sprijin reciproc intr-o lume dificila si nu ceva care iti face viata mai grea. 7. Dragostea adevarata nu iti cere sa sacrifici ceea ce iti place Un partener adevarat nu iti cere sa iti sacrifici interesele, hobby-urile, prietenii, familia de dragul relatiei. Cine face asta inseamna ca nu e potrivit pentru tine. Nici tu nu trebuie sa faci vreun sacrificiu din proprie initiativa. Pentru ca, desi vrei sa demonstrezi dragoste si implicare totala, rezultatul va fi exact contrar. O persoana care e capabila sa isi lasa prietenii apropiati sau rudele pentru cineva isi va lasa la un moment dat si partenerul de viata tot la fel de usor. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

“Prietenii sunt ca pepenii: încerci o sută şi alegi doi, trei.” – Confucius

Scopul rugaciunii, in primul rand, este – nici nu stiu pe unde s-o apuc si de-aia ezit cu cuvintele – as zice [ca] este un dialog intre om si Dumnezeu. Incep cu omul, pentru ca noi ne stim mai bine decat pe Dumnezeu, Care ni se pare ca e tare departe. Ar trebui sa incep cu Dumnezeu in toate, bineinteles. In acest dialog noi ar trebui sa avem permanent un contact cu Dumnezeu si am incercat sa insuflu gandul asta de mai multe ori cand am spus: sa trancanim cu Dumnezeu despre orisice.

Sa nu gandim abstract. De exemplu: „Ce-o sa fac maine, ca trebuie sa ajung acolo si trebuie inainte sa merg dincolo si cum o sa ajung?” Pune un „Doamne” si gandul tau a devenit rugaciune: “Doamne, cum sa ajung acolo, ca trebuie inainte sa merg dincolo si nu stiu cum o sa fac. Ajuta-mi, Doamne!“ Si a devenit rugaciune si nu-i mai putin importanta, nici mai putin lucratoare decat ceea ce numim, in general, rugaciune.

Exista un moment, pe care ar trebui sa-l intelegem ca un moment privilegiat, cand rugaciunea trebuie sa fie lepadarea lucrurilor lumii ca sa fim in intimitate cu Dumnezeu. Pravila – ca sa vorbesc calugareste – si pravila, asa cum si-o poate trai si aplica ne-calugarul in lume (in general, mult mai putin). Un student in preajma examenului nu ma astept sa se roage doua ceasuri in fiecare noapte si doua in fiecare dimineata, sau mai stiu eu ce. Are si o nevoie de implinit, acolo.

Publicitate

Dar ceva-ceva rugaciune si cat de cat in ale pocaintei, in dinamica vietii vesnice, vrea sa nu piarda contactul cu Dumnezeu total si dupa examen sa se trezeasca in nu stiu ce azimut, departe de Dumnezeu. Si atunci, in masura in care poate si in felul in care poate pravila s-ar reduce, poate, la putin – cinci minute sau nu stiu ce – dar un moment pe care eu il inteleg asa: fie ca-i mare, fie ca-i mic momentul, fie ca-i un ceas, fie ca-i cinci minute, sa te regasesti in intimitatea ta cu Dumnezeu.

Noi ar trebui, literal si practic, sa traim [cu Dumnezeu] asa cum traiesc doi indragostiti. Ei nu-si fac o pravila ca sa se intalneasca zilnic zece minute, de la … pana la … Dar daca se intalnesc, daca pot, dar… toata ziua tanjesc unul dupa altul. Le e dor unul de altul, daca nu se mai vad, daca unul pleaca la distanta parca se rupe ceva in el. Asa ar trebui sa simtim noi cu Dumnezeu. Avantajul cu Dumnezeu ar fi ca Dumnezeul – [aparent] asa de indepartat – niciodata nu-i departe. Zici „Doamne” si [chiar] inainte sa zici este cu noi, pentru ca este in noi, [chiar] daca nu mai putem sa Il descoperim acolo.

Raspuns dat de Parintele Rafail Noica in conferinta „Criza in Biserica” (Alba-Iulia, 2003)

“Toate necazurile pe care le-am avut, toate supărările şi obstacolele m-au întărit… Poate nu-ţi dai seama atunci când ţi se intamplă, dar să ţi se întoarcă spatele poate fi cel mai bun lucru pentru tine.” – Walt Disney


Publicitate


Alte Articole