Perceptia ta asupra fericirii este doar a ta, e unica. Desi toti se ofera sa iti dea tot felul de sfaturi despre cum ai putea fi fericit sau despre ce sa faci ca sa fii fericit, nimeni nu iti poate da raspunsul mai bine ca tine la intrebarea : De ce depinde fericirea ?
Fericirea este o suma de emotii care le simti cand interactionezi cu lucrurile materiale si oamenii, emotiile vin din relatiile tale cu acestea. Emotiile insumate ca fericire vin insa doar din tine.
Cred ca numai oamenii te pot face fericit cu adevarat. Oamenii si relationarea cu ei. Si natura te face fericit, in sensul ca poti simti ca esti parte din ea.
Cred ca nu lucrurile materiale te fac fericit. Ele te pot face bucuros, multumit, dar nu fericit. Nu sunt absurda, stiu ca lucrurile faciliteaza senzatia de fericire, dar nu ele sunt cele care o genereaza. Ci tu o generezi, din tine, din suflet, cu ajutorul lor. Fericirea e simtita din suflet. Aceasta capacitate de a simti fericirea depinde doar de puterea sufletului tau si a mintii tale de a intelege lucrurile si valorile esentiale din viata ta.
La origine toate sufletele isi doresc sa traiasca fericite, stiu asta din nastere si traiesc fericite in mod natural, in primii ani de viata. Doar ca pe parcurs suntem invatati ca fericirea vine din lumea exterioara si ajungem sa uitam ceea ce stiam la inceput. De aceea adolescenta este atat de grea, pentru ca in acel moment se da o lupta intre ceea ce stii ca te face fericit si ceea ce ti se zice ca trebuie sa faci ca sa fii in continuare fericit. Unii devin neadaptati, stiind ca nu se incadreaza in noile tipare de fericire impuse. Unii adulti isi aduc aminte despre cum erau fericiti ca si copii, isi dau seama ca aceea era fericirea autentica si pornesc din nou in redescoperirea ei.
Fericirea depinde de capacitatea noastra de a fi deschisi la minte.
De flexibilitatea noastra in a privi lucrurile.
De capacitatea noastra de a ne schimba in mai bine.
Doar cei deschisi la minte si la suflet o vor atinge constient. Altii vor avea noroc. Iar altii vor trai socuri care le vor arata suferinta si apoi cu putin noroc, fericirea. Fiecare va avea sansa sa o regaseasca, nu insa toti o vor vedea ca fiind o sansa.
Fericirea este sentimentul care il ai cand ajungi la implinire sufleteasca si in acelasi timp este chiar drumul pe care il parcurgem prin viata, atunci cand drumul e vazut ca o serie de posibilitati si libere optiuni.
Fericirea depinde de capacitatea de a accepta ca ca nimic nu este impotriva ta in mod special, si ca totul poate fi de partea ta, daca stii sa te uiti din alta perspectiva mai larga. Fericirea o traiesti cand te bucuri de drumul prin viata si cand esti liber sa alegi doar ceea ce iti doresti.
Puterea de a gasi fericirea este doar in sufletul nostru. Doar de noi depinde fericirea, de nimic altceva.
Care e drumul spre fericire ?
Drumul spre descoperirea fericirii e adesea ocolit si plin cu obstacole. Intrebandu-ne pe drum tot timpul daca suntem fericiti, privind fericirea ca un ideal greu de atins, indepartat, putem cadea in capcana de a ne pacali singuri ca nu o putem atinge, crezand ca e prea departe.
Fericirea inseamna sa te bucuri pe drumul prin viata de fiecare om pe care il intalnesti, de fiecare lucru pe care il faci, gasind rolul lor in viata ta.
Fericirea inseamna sa traiesti fiecare clipa a vietii din plin, nu ca si cand ar fi ultima. Ci constient ca fiecare clipa si fiecare zi conteaza. Cine pierde timpul si amana lucrurile de frica ca nu va nu reusi, se indeparteaza cu pasi siguri de viata fericita pe care ar putea-o avea.
Este gresita conceptia ca avem timp suficient de pierdut, este o perceptie egoista a noastra; “Carpe diem” (traieste clipa) este o expresie egocentrica care indeamna la a trai clipa la maxim, dar nu tine cont de legatura noastra cu viitorul, anulandu-i de fapt importanta.
Oamenii activi, cu o atitudine deschisa fata de viata, au mai multe sanse sa fie fericiti pe drumul lor in viata. Unii nu stiu asta, insa simt fericirea aproape, undeva in drumul pe care tocmai il parcurg in acest fel, activ si tinand cont de dorintele lor.
Cei mai fericiti, chiar daca nu spun cuvintele “stiu ca sunt fericit” sunt cei care tin cont in primul rand de dorintele lor, isi fac planuri tinand cont de acestea si punandu-le in aplicare. Nu e vorba de a fi egoist, ci constient de dorintele tale.
Ei sunt cei care spre sfarsitul vietii, uitandu-se in spate pot zice: “Am avut o viata asa cum mi-am dorit, am trecut cu bine peste multe si sunt multumit unde am ajuns!” ceea ce inseamna de fapt “Am avut o viata fericita !”. Si atunci, cand se uita in urma, au senzatia de impacare cu sinele launtric si cu viata lor, cea mai buna senzatie posibila la sfarsitul unei vieti.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
