Principala durere a părinților mai în vârstă: relații mai slabe cu copiii mai mari

Copiii cresc, devin adulți, sunt nerăbdători să își trăiască viața pe cont propriu și își neglijează părinții.

De exemplu, atunci când părinții cer să explice cum funcționează un nou smartphone, ne enervăm și îi certăm pentru întrebări inutile.

Acest lucru îi rănește foarte rău pe părinții noștri. Ar trebui să avem răbdare cu ei pentru că sunt mai bătrâni și nu au nicio intenție de a ne enerva, pur și simplu înțeleg mai greu pentru că este un domeniu nou pentru ei.

Pe vremea când eram copii consideram că mama și tata știu tot ce îi întrebai, că sunt un model de urmat și că nu e nimeni mai bun decât ei . Că părinții ne vor numai binele și că ne protejează de toate răutățile vieții.

Dar apoi creștem, iar părinții noștri nu ni se mai par ca înainte. Te întrebi de ce? Pentru că au îmbătrânit.
Vârsta îi face pe părinți vulnerabili, le este rușine să mai întrebe ceva. Pentru că copiii sunt mult mai moderni și îi privesc de sus.

Și cel mai rău lucru este că vom înțelege toate greșelile abia atunci când părinții noștri nu vor mai fi și o să începem să regretăm, să regretăm că nu i-am sunat mai des, să regretăm că nu i-am vizitat mai des.. Și va trebui să trăim cu acest sentiment ca o pedeapsă.

Începeți să vă schimbați acum până nu va fi prea târziu. Uite ce puteți face:

1. Nu le spune părinților tăi că sunt incompetenți. Poate că nu mai sunt atât de capabili precum erau în tinerețe, dar asta nu e vina lor, așadar în loc să te enervezi pe ei, mai bine îi ajuți atunci când au nevoie.

2. Nu da ochii peste cap când părinții se plâng la tine. Poate într-adevăr îi supără ceva, pentru ei este important chiar dacă pentru tine este banal. Încearcă să le fi alături și să îi asculți atunci când au ceva pe suflet.

3. Nu te enerva că fac lucrurile încet. Acest lucru se datorează strict bătrâneții și decât să îți pierzi răbdarea uitându-te, mai bine îi ajuți să termine ce au de făcut.

4. Nu îi ignora dacă sunt bolnavi. Când părinții erau tineri și tu erai copil, ei aveau mereu grijă de tine și de sănatatea ta. Acum că au îmbătrânit este de datoria ta să-i îngrijești în caz de boală.