Poveste de viata, un om dat afara de la 3 locuri de munca, si-a facut o afacere de miliarde de euro

Publicitate

Chinezul Jack Ma, fondatorul Alibaba, a pornit de jos si a ajuns unul din miliardarii Planetei.

Jack Ma A picat de două ori examenul de admitere la facultate, a ales iniţial să devină profesor şi nu ştie să programeze.

Povestea lui Ma începe în Hangzhou, un oraş chinezesc cu 2,4 milioane de locuitori, în apropiere de Shanghai, unde acesta s-a născut, în 1964, într-o familie de artişti.

Jack Ma nu a excelat niciodată în matematică, motiv pentru care a reuşit să intre la facultate abia din a treia încercare. În 1988, el a absolvit Institutul Profesorilor din Hagzhou. Ma a declarat că a fost respins la mai multe interviuri de angajare, inclusiv pentru un post de manager la lanţul de restaurante Kentucky Fried Chicken.

Cu toate acestea, el a ajuns profesor de engleză, câştigând în jur de 12 dolari pe lună la o universitate locală. Mai târziu, Ma a fondat o companie de traduceri, prin care a ajuns în Statele Unite pentru prima dată, unde a descoperit Internetul. China Pages a fost prima încercare de afacere online a lui Ma. El a fost însă forţat să se asocieze cu China Telecom, iar mai târziu a pierdut controlul companiei, potrivit The New York Times. Ma nu s-a lăsat bătut şi a mai făcut un pariu în mediul antreprenorial. În 1999, Ma şi-a chemat 17 prieteni la el acasă şi împreună au construit propriul lor magazin online.

Site-ul Alibaba le permite exportatorilor să posteze informaţii despre produsele lor, iar cumpărătorii aveau opţiunea de căutare. În scurt timp, Alibaba a atras membri din întreaga lume. În octombrie 1999, compania a atras o finanţare de 5 milioane de dolari la de banca americană Goldman Sachs şi 20 de milioane de dolari de la SoftBank, o companie japoneză de telecom.

Acesta arata de ce sunt oamenii saraci.

Publicitate

„Cel mai greu de multumit sunt oamenii saraci:

– Daca le oferi ceva gratis, cred ca este o capcana.

– Daca le spui ca e vorba de o investitie mica, sunt nemultumiti ca nu castiga mai mult.

– Daca le propui ceva consistent, spun ca nu au bani.

– Daca le propui sa incerce lucruri noi, vor raspunde ca nu au experienta.

– Daca le spui ca e vorba de o afacere cunoscuta, li se pare prea greu.

– Daca le spui ca este un nou model de afacere, vor spune ca este prea complicat.

– Daca le spui sa se ocupe de un magazin, se plang ca nu au libertate.

– Daca le spui sa conduca o afacere noua, se plang ca nu au pregatirea necesara.

Si mai au ceva in comun: le place sa consulte motorul de cautare Google, sa-si asculte prietenii la fel de deznadajduiti ca si ei si incurajandu-se in saracie, gandesc mai mult decat un profesor universitar, dar fac mai putin decat un orb”.a
Intreaba-i numai ce pot sa faca. Nu vor fi in stare sa-ti raspunda.

Concluzia mea: in loc sa va accelerati degeaba bataile inimii, mai bine va accelerati viteza de actiune, in loc sa va ganditi la ceva, mai bine faceti acel ceva cu tot cu gandit. Oamenii saraci dau rateuri din cauza atitudinii si a saraciei mintii: toata viata lor este despre… a astepta.”

Si acum intrebarea de final: Va suna cunoscut? De aceea mie-mi place foarte mult un citat:

„Tot ce poti sa faci pentru oamenii saraci este sa nu devi unul dintre ei”

Nici nu-i de mirare ca cei mai multi oameni sunt saraci! De fapt ei nu sunt saraci material, ci au devenit asa. Saracia se naste mai intai in minte si in atitudine. Ulterior apare si in planul fizic, material etc”, considera miliardarul chinez.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala

Frumusetea vine din interior. Daca vom reusi sa “acumulam” in noi mai multa “bogatie” de suflet, mai multa bucurie, mai multa pace, ea se va extinde si in exteriorul nostru.

Publicitate

“Nu risipi ceea ce ai dorind ceea ce n-ai. Adu-ti aminte ca ceea ce ai acum s-a aflat printre lucrurile pe care ti le-ai dorit”. Epicur

Sunt oameni care au pe chip o lumina. De parca Dumnezeu s-ar fi coborat in sufletele lor, iar lumina aceea impalpabila, imateriala, n-ar mai putea fi pusa sub obroc. Ochii lor sunt calzi, fara acea incrancenare pe care o ghicesti in privirea celor mai multi. Vorba e domoala, lipsita de patos, ei nu vor sa convinga cu orice pret.

Stiu ca fiecare din noi putem sa vedem lucrurile diferit. Ei nu vor sa impuna sau sa se impuna. Sunt umili, tacuti, gata sa ofere mereu ceva din ei insisi celorlalti – o particica din sufletul lor, o mana de ajutor celor ce au nevoie. Sau pur si simplu o privire blanda, o strangere de mana, un cuvant de incurajare. Sunt fericiti ca exista si ca sunt parte din aceasta lume, pe care o vad ca pe o incununare a creatiei divine. Ei sunt “facatori de pace”- cearta, conflictul nu au loc in interiorul si in exteriorul lor.

Sunt oameni care aduc in sufletele celorlalti lumina. Ei nu sunt o categorie sociala aparte. Exista peste tot, nestiuti, neobservati. Ii recunosti dupa “dara” pe care o lasa in urma.

…Cum ar fi o lume in care toti oamenii ar fi astfel? In care fiecare l-ar privi pe celalalt cu respect si cu iubire, ca pe un adevarat frate? In care nu ar exista resentimente, ura, violenta? In care fiecare ar incerca sa-l inteleaga pe celalalt si sa-l accepte, chiar diferit fiind? In care fiecare ar fi dispus sa-i dea o mana de ajutor celuilalt? Sa-l trateze cel putin ca pe un egal? Pe scurt, sa-l iubeasca. Cum ar fi o asemenea lume?

Publicitate

Dar… daca n-am fi cu totii atat de imperfecti, atat de preocupati de propria noastra persoana, daca am mai avea ochi si pentru cei din jur, daca n-am fi atat de duali, atat de buni si de rai in acelasi timp. Daca am deveni mai constienti ca nu totul se termina aici, pe acest pamant, ca exista un “dincolo” unde vom duce cu noi tot ce am “acumulat” aici – nu in plan material, insa.

Poate… Intr-o zi… Peste cateva mii de ani… O lume de copii, o lume de sfinti… O lume in care sfintenia nu va mai fi vazuta ca o anomalie, in care fiecare va dori sa faca ceva pentru binele general. Aspiratia mai exista inca in noi. Cati n-am dori sa redevenim o clipa copii, sa mai gustam o clipa din bucuria paradisului pierdut? Cati n-am dori sa traim alaturi cu adevarat, sa nu mai existe conflicte, razboaie, intr-o lume dominata de frumosul interior si exterior?

Frumusetea vine din interior. Daca vom reusi sa “acumulam” in noi mai multa “bogatie” de suflet, mai multa bucurie, mai multa pace, ea se va extinde si in exteriorul nostru. Si lumea intreaga va deveni o materializare a frumusetii divine, o clipa din infinitul dumnezeirii.”

Pentru voi suflete indumnezeite , care aduceti lumina voastra in viata noastra… Va iubesc atat de mult si va imbratisez cu multa dragoste si dor..

Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet