Nu este un secret pentru oamenii de știință că planeta însăși absoarbe carbonul din atmosferă folosind oceanele. De fapt, această funcție este luată în considerare în modele concepute pentru a ne ajuta să prezicem consecințele de anvergură ale schimbărilor climatice globale datorate poluării atmosferice (în principal datorită emisiilor de carbon).
Cu toate acestea, înainte se credea că aproape tot carbonul captat de oceane se întoarce în atmosferă odată cu erupțiile vulcanice.
Există o singură modalitate de a trage carbonul în interiorul Pământului – subducția plăcilor: ciocnirea și deformarea lentă a plăcilor tectonice, datorită căreia planeta absoarbe atât reziduurile biologice care conțin carbon, cât și carbonul atmosferic.
Noi cercetări arată că Pământul absoarbe mai mult carbon din atmosferă decât credeau oamenii de știință anterior. Ei au modelat reacțiile chimice care au loc în plăcile tectonice folosind acceleratorul european de particule de radiații sincrotron.
Specialiștii au reușit să creeze presiuni intense și temperaturi ultra-înalte ale zonelor de subducție, simulând ceea ce se întâmplă în straturile Pământului.
În special, echipa a descoperit că rocile carbonatice devin mai puțin bogate în calciu și mai bogate în magneziu pe măsură ce călătoresc mai adânc în manta, făcându-le mai puțin solubile, reducând și mai mult posibilitatea revenirii lor în atmosferă prin erupții vulcanice.
În schimb, majoritatea carbonaților par să se scufunde mai adânc și se pot transforma în cele din urmă în diamante, luând cu ei carbonul colectat din atmosferă prin oceane. Acum este clar că aproximativ o treime din carbonul absorbit rămâne blocat în interiorul Pământului pentru totdeauna.
Această descoperire va presupune schimbări în ecuațiile create pentru a prezice schimbările climatice, dar asta nu înseamnă deloc că putem răsufla ușurați.
În sine, acest proces este departe de a salva planeta noastră care se încălzește rapid de la o criză climatică, dar o mai bună înțelegere a ciclului carbonului care are loc între atmosferă, oceane și interiorul Pământului ar trebui să se dovedească utilă în trasarea cursului viitor. Dacă mai avem puțin timp, ar fi bine să-l folosim eficient.
Iată un grafic al temperaturii planetei în ultimii 500 de milioane de ani. Se vede clar că înainte cu mulți ani, temperatura era cu +14 grade mai mare decât acum. Și acum trăim în era interglaciară, unde temperatura fluctuează în jurul zero și poate deveni întotdeauna mult mai rece. Prin urmare, nu este clar cum cineva poate fi ghidat de povești despre încălzirea globală.
Peste tot auzim ideea de încălzire globală, prin care se sugerează că astfel viața pe Pământ va fi tot mai grea și va duce la sfârșitul lumii, însă observând istoricul Pământului, descoperim că a avut perioade mult mai ridicate ca nivel de temperatură față de nivelul la care suntem astăzi, iar în ultimii 1000 de ani, temperatura nu a crescut semnificativ.
Totuși, cunoaștem încă prea puține lucruri pentru a putea estima viața planetei noastre, pe zi ce trece, știința descoperă noi date și formule care schimbă radical modul de analiză, iar teoriile vehiculate astăzi, vor fi irelevante mâine.
În spațiul media vor exista mereu astfel de dezbateri, privind sfârșitul lumii, pentru că este o poveste care atrage mulți cititori, însă nimeni nu poate oferi o informație corectă, deoarece Pământul încă are multe mistere de descoperit.
