Orgoliul distruge tot ce construiesti, daca vrei o viata buna, renunta la orgoliu.

"Omul are nevoie de dificultăţi pentru că acestea sunt necesare ca să se bucure de succes." -A.P.J. Abdul Kalam V-ati gandit vreodata ca sufletul e format din cercuri, care pleaca de la mic spre mare? In mijloc e simburele sufletului. Apoi vin celelalte cercuri : mila, compasiunea, daruirea, credinta, rugaciunea, iertarea, intelepciunea, ascultarea, linistea, libertatea, sanatatea, entuziasmul, invatatura, fericirea, visul, imaginatia, lumina. Ordinea lor nu stiu care ar putea fi, caci fiecare stie mai bine ce i se potriveste. Dar stiu ca peste toate astea este cercul suprem, cel al iubirii. Caci ce rost ar fi toate, daca nu am invata Iubirea! A darui… Prin insasi semnificatia lui ca verb, pe mine ma duce cu gandul la a da ceva fara a astepta ceva in schimb. Sau cel putin asa vad eu lucrurile. Multora li se pare ca e de ajuns sa dai si au pus semnul egal intre a darui si a face un cadou. Faci un cadou cand te duci la o zi de nastere, onomastica, cu o ocazie anume, cand exista un eveniment care genereaza actiunea in sine. Dar nu putem vorbi si despre daruire in aceeasi termeni. Ea implica ca gestul sa plece neconditionat, liber si degajat din suflet Daca nu se intampla asta si daca exista o mica retinere sau un mic regret apoi, inseamna ca daruirea nu isi va inchide cercul. Adica nu se va intoarce inapoi. Pentru ca pana la urma tot ce pleaca de la noi spre altii, descrie cercuri. Iar ce pleaca se intoarce, mai devreme sau mai tarziu, inchizand cercul ce fusese creionat. Prin orice actiune, prin orice fapta, descriem un cerc. Care isi va cere dreptul la finalitate intr-o buna zi. Cineva imi spunea intr-o zi: “Daruiesti cand ai, daca esti bogat, daruiesti din plenitudinea care te inconjoara, dar daca nu ai nici tu, ce sa mai daruiesti?” Iar eu spun ca daruiesti si din putinul pe care il ai, nu trebuie sa fii bogat sa faci asta, sau sa detii nu stiu ce functie care iti aduce bani. Am vazut persoane care dau bani, gandind ca asa poti face fericita persoana careia ii daruiesti. Da, dupa ce actul se va fi consumat, isi va aminti de tine o perioada, dar apoi peste minte se va asterne uitarea. Este firesc. Suntem oameni. Chiar daca tu in suflet stii ca i-ai dat din tot sufletul, peste timp cand iti vei aminti, te va intrista gandul sa vezi ca ai fost uitat. Si cercul nu s-ar inchide. Dar nu acelasi lucru se intampla in cazul daruirii pornite din suflet cand acel gest ar fi fost plecat din suflet, chiar daca a fost din putinul tau: “Dar din dar se face Raiul!”. Nu este vorba de nici un rai din ceruri, ci este vorba doar de raiul din sufletul tau. Prin gestul tau, ai infrumusetat sufletul. Ai castigat mai mult decat ar castiga un om care a incheiat o afacere de succes. Stii de ce? Ai scris o litera din numele tau in Cartea Vietii. Cand te adresezi de la suflet catre un alt suflet, cand daruiesti, cand exista suflet in gest, cand daruiesti o carte, o floare, cand daruiesti un simplu gest, o simpla atingere de mana, cand sufletul tau vibreaza facand asta, atunci sa stii ca ai daruit din suflet. Si cercul care l-a descris gestul tau, se va inchide in timp, atunci cand te astepti mai putin. Fii deschis, lasa gesturile, indiferent cum ar fi ele, sa plece firesc, nu le pune oprelisti nici macar cu gandul, caci cercul descris nu se va inchide cand trebuie, si va trebui sa il reiei pana isi va gasi finalitatea. Daca simti ca nu poti darui, atunci nu o face. Nu te vei simti bine, nu te vei simti linistit. Fa gestul daruirii, cand simti ca toate canalele iti sunt deschise si poti primi energia, cand stii ca celalalt suflet va rezona precum arcusul de vioara sub atingere. Sa daruiesti chiar daca nu vezi sclipirea din ochii persoanei careia i-ai daruit, sa daruiesti chiar daca nu vezi bucuria inocenta ce i se oglindeste pe fata, sa daruiesti chiar daca nu ii vezi uimirea si ai sti ca in acele momente ai fi imbratisat si sarutat. Pentru ca daruirea aduce toate aceste reactii. Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

„Lumea asta, teatru de orgoliu și de rătăcire, este plină de nefericiți care vorbesc despre fericire” – Voltaire

Orgoliul te ajută la ceva? Chiar la nimic. Orgoliul este o caracteristica a oamenilor slabi, lipsiti de Intelepciune. Orgoliul te „ajuta” sa distrugi si nu sa construiesti.

Din pacate, foarte multi oameni sunt plini de orgolii, in special in relatiile de cuplu. Multi isi spun: „sa ma caute celalalt daca chiar ma iubeste. Eu nu il caut, ca nu ma umilesc eu pentru nimeni. Daca ma iubeste o sa ma caute el”. Sau: „sa-si ceara celalalt iertare primul, ca doar el a gresit mai mult, de ce sa ma umilesc si sa o fac eu primul”. Sau „lasa ca-i arat eu lui/ei…”. Sau „il tratez pe celalalt cu indiferenta, nu ii arat eu iubirea mea, ca altfel si-o ia in cap.”

Sau: „daca ai gresit fata de mine nu o sa te iert eu niciodata ca doar nu sunt fraier, si apoi sa rada toata lumea de mine ca te-am iertat si sa ma faca prost.” Sau „nu o sa imi cer eu iertare pentru ca am gresit fata de tine, ca doar nu sunt un papa-lapte. Daca ma ierti, iarta-ma, daca nu, e treaba ta. Eu nu sunt fraier sa iti cer iertare.” Sau „nu vin eu la tine primul dupa cearta noastra, sa vii tu daca vrei sa ne impacam” etc. etc. Stiti voi mai multe, ca foarte multi practicati orgoliul!

Ideea e ca orgoliul nu te ajuta sa construiesti o iubire sanatoasa si trainica, ci doar sa distrugi iubirea dintre voi. Incet dar sigur, orgoliul tau te va ajuta sa ucizi iubirea dintre voi si apoi cine va fi cel care va plange la final?… Tu, desigur…

Publicitate

A-ti cere iertare de la celalat cand gresesti, a-i acorda partenerului tau atentie si afectiune, a-i arata tot mereu celuilalt iubirea ta, a merge primul la celalalt pentru a va impaca dupa o cearta, a-l cauta pe celalalt tot mereu, nu inseamna umilinta. Inseamna doar ca esti un om foarte destept, ca esti si intelept si ca stii sa iubesti frumos si sanatos.

A face primul pas catre inima celuilalt e o virtute. Asta spune totul despre tine. Spune despre tine ca esti un om minunat, cu un suflet frumos si cu o inima deschisa.

Doar oamenii care sunt dispusi sa faca primul pas catre inima celuilalt sunt oameni care pot construi relatii sanatoase si de durata. Doar oamenii care considera acest lucru o Calitate si nu un defect, iubesc frumos. Doar acest gen de oameni isi pot face partenerul sa se simta iubit cu adevarat si fericit. Ceilalti, plini de orgolii, nu stiu ce e aceea iubire sincera. Ei tot ce aduc in viata partenerilor lor, este tristete si suferinta.

Fii un om cu inima deschisa. Fii un om intelept. Fii un om care cauta sa faca primul pas spre inima celuilalt fara a considera asta o umilinta. Cauta sa aduci in viata partenerului tau iubire si fericire si nu suferinta. Crede-ma, poti face asta daca alegi sa renunti la orgoliul tau. Orgoliul tau nu iti aduce nimic bun, nici tie si nici partenerului, decat suferinta la un moment dat si singuratate. Oamenii orgoliosi nu au sanse sa aiba relatii fericite….

Fii un om care iubeste frumos, fara orgolii, pentru ca doar atunci vei fi si tu iubit frumos de celalalt!”

– Fragment din Cartea „Multumesc ca te iubesc” –

“În ceruri, nu există diferență între Est și Vest. Diferențele le creează oamenii, apoi se autoconving de faptul că acestea sunt adevărate.” – Buddha

Publicitate
Alte Articole
Relatii
"Te inneci nu pentru ca ai cazut in apa, ci pentru ca ramai sub apa." – Paulo Coelho; Noi nu avem darul de a prevedea viitorul, insa avem o posibilitate extraordinara – sa atragem de partea noastra lucrurile bune. Nu intotdeauna ceea ce ni se pare ca este rau, e intr-adevar asa. De aceea, ar fi bine sa ne invatam sa fim multumiti pentru toate – atat pentru bine, cat si pentru rau. Aceasta pilda iti va arata cum uneori ghinionul se poate transforma in noroc: Mergea un baiat in drumul sau. Soarele lumina. Dintr-odata s-a impiedicat si a cazut. si-a ranit picioarele si si-a zgariat fruntea. Baiatul, suparat pe Dumnezeu, i-a spus: „Ce fel de pazitor esti Tu, daca m-ai facut sa cad atat de dureros?” Atunci a hotarat sa mearga pe un alt drum. insa baiatul nu stia ca pe drumul unde a cazut, mai departe il astepta un sarpe veninos care avea sa-i aduca moartea. Mergea baiatul pe noul drum si a inceput sa ploua. El a fugit spre un copac unde a vrut sa se ascunda de ploaie, dar iarasi a cazut si s-a lovit, spunandu-i indignat lui Dumnezeu: „Tu nu mi-ai piermis nici sa ma ascund de ploaie, ce fel de pazitor esti Tu?” Si a cotit pe al treilea drum. insa nu a vazut baiatul cum un fulger a strabatut copacul, unde vroia sa se ascunda si a acesta fost momentan cuprins de flacari. Mergand foarte atent pe al treilea drum, baiatul se uita sub picioare si isi spunea: „Nu ma mai bazez pe tine Doamne, Tu nu ma pazesti si nu-mi permiti sa merg pe drumul pe care-l aleg.” Si dintr-o data a cazut din nou si si-a fracturat mana. O durere cumplita l-a apucat si baiatul s-a infuriat si mai mult pe Dumnezeu, spunandu-i: „ Nu mai cred in ceea ca Tu existi! Nu voi mai merge pe drum, voi merge prin munti. Nu ma ajuti, doar ma incurci!” Dar nu stia baiatul ca al treilea drum ducea spre nicaieri, el se termina cu o prapastie. Atunci baiatul a inceput sa urce prin munti. ii era foarte greu, picioarele nu-l mai tineau, dar cand a ajuns in varful muntelui, de la inaltime, el a vazut cele 3 drumuri: cu sarpele veninos de pe primul drum, cu arborele ars de pe al doilea drum si cu prapastia de la ultimul drum. si a inteles, ca de fiecare data cel de Sus l-a salvat de la moarte. De atunci, baiatul a crezut cu toata fiinta sa in Dumnezeu si avea incredere in El. Nu tot ce la prima vedere pare a fi ghinion, este intr-adevar asa. Posibil ca acest mic ghinion te scapa de o nenorocire ce nu o vei putea suporta. Nu te grabi sa te plangi pe destin: posibil el este mult mai favorabil pentru tine decat crezi. Nu intotdeauna ochii pot vedea tot ce te asteapta mai departe. "Stiu ca Dumnezeu m-a asezat in focul suferintelor. Am acceptat loviturile de ciocan pe care mi le-a dat viata si uneori ma simt la fel de rece si nesimtitor ca apa care provoaca suferinta otelului. Dar nu cer dacat un lucru: „Dumnezeule, nu ma lasa pana ce nu voi fi reusit sa iau forma pe care o astepti de la mine. Incearca cum crezi ca e mai bine, cata vreme ai sa doresti, dar nu ma arunca in gramada de fier vechi a sufletelor."- Paulo Coelho; Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!