“Opusul iubirii nu e ura, ci frica. Iar frica ne impiedica sa iubim” ne explica Psiholog Andra Tanasescu

Un intelept nu are nevoie de potiuni magice sau incantatii pentru a face magie. Un intelept face constient lucruri pe care oamenii le realizeaza doar in vise. Aceasta este diferenta dintre un adevarat intelept si un biet om sau simplu magician. Pentru ca inteleptul cunoaste Adevarul si nu se lasa prins in iluziile vietii la fel cum face omul obisnuit. Un intelept detine puterea Alchimiei, puterea de a transforma prin gandire. Alchimia nu este transformarea plumbului in aur, aceea e o metafora… Este transformarea spiritului in aur, metalul nepieritor. Cum face asta? Un intelept se intoarce la inocenta. Cand erai copil, intreaga lume era un loc magic. Dar, pe masura ce cresteai, ai inceput sa pui etichete lucrurilor. Acesta e un copac, acela e un nor, aceea o frunza. Nici macar nu mai privesti obiectul, ii vezi numai numele. Daca ai putea sa te opresti si sa vezi ce sunt lucrurile acelea cu adevarat, ai fi atat de uluit, incat nu te-ai mai putea tine pe picioare! Un intelept este inexplicabil de fericit. Si asta din cauza ca toate acele lucruri care ii nemultumesc pe oamenii simpli, pe el nu il ating. Pierderea, de exemplu. Un Intelept stie ca totul este trecator si constant in acelasi timp. Pentru ca totul este facut prin puterea lui Dumnezeu, care isi schimba numai forma necontenit. Nu poti pierde ceva pentru ca toate sunt parte din tine si tu esti parte din Dumnezeu. Tot ce a existat vreodata este inca aici. Si-a schimbat forma numai. Un intelept nu se teme de moarte pentru ca stie ca moartea este o minciuna. El a trait si va trai mereu. Un intelept e constient ca e nemuritor, mereu a fost si intotdeauna va fi. Un intelept nu cunoaste singuratatea pentru ca el nu s-a rupt de Univers. Este una cu el si una cu puterea lui Dumnezeu. Asadar, nu este singur. Un intelept este treaz atunci cand restul omenirii viseaza. Odata patruns adevarul acestei revelatii, legile timpului si ale spatiului isi pierd intelesul. Un intelept poate face orice. El poate sfida gravitatia, se poate teleporta oriunde, poate crea lucruri cu un singur gand fiindca este una cu Dumnezeu si una cu Universul. Un intelept este un spectator in piesa numita viata. Un Intelept nu mai este doar un actor, ci si publicul insusi. El inca isi spune replicile si-si joaca scenele, dar o face lucid si mereu constient ca joaca numai un rol. Noi ceilalti continuam sa credem ca rolurile noastre sunt reale si ne uitam adevaratele identitati. Un intelept este lipsit de sine. El stie ca trupul lui e numai o creatie a constientei. Nu constienta exista in trup, ci trupul exista in constienta. Iar cand trupul dispare, constienta ramane. Asa cum a existat inaintea trupului. Un intelept cunoaste puterea iubirii absolute. Iubirea de Dumnezeu, iubirea de natura, iubirea de oameni. Cuvantul “iubire” este putin inteles. Cand spun cuvantul “iubire” nu vorbesc de simtaminte. Toate simtamintele sunt lucruri, lucruri fabricate. Iubirea de care vorbesc e iubirea divina. E o forta care arde toate himerele. Dizolva toate impuritatile. Iubire care cauta impuritatile si le arde. Nu exista persoana lipsita de iubire. Numai cei care si-au impietrit intr-atat inimile incat nu mai percep iubirea care e pretutindeni in jurul lor devin orbi la iubire asa cum un orb devine incapabil de a vedea lumina din care el insusi e creat. Invizibila si mereu prezenta, iubirea e mai mult decat un simtamant, mai mult decat o emotie. E mai mult decat placere, mai mult decat extaz. Este starea fireasca a lui Dumnezeu, forta suprema din Univers!
Publicitate

Multi dintre noi consideram ca ura este opusul iubirii, insa in realitate blocajul apare atunci cand ne e frica sa iubim si sa ne deschidem fata de cei din jur. Din cauza fricii, unii oameni aleg satisfactiile rapide, de moment, care nu necesita implicare emotionala.

Cu toate acestea, persoanele acuza sentimentele drept principalele vinovate pentru stresul psihic, iar din acest motiv, unii considera ca o relatie fara obligatii ofera comoditate psihica mai mare decat una stabila. in realitate, crede psihologul Andra Tanasescu, sentimentele de iubire nu provoaca stres psihic, ci aceasta stare este provocata de frica.

“Din mai multe observatii empirice, am ajuns la concluzia ca oamenii traiesc mult prea des si prea intens sentimentul de frica. Le este frica de esec, le este frica de ridicol, le este frica de refuz, le este frica sa nu fie inselati, le este frica sa nu fie raniti etc. Conglomeratul de frici si temeri pe care le experimenteaza, in genere, tinerii, au ca efect reactia de fuga, de evitare si de neimplicare. Acest lucru reprezita una dintre explicatiile pentru care multor persoane le este pur si simplu greu sa aiba o relatie, alegand in loc fie sa isi gaseasca distractii usoare si de moment, fie sa isi dedice timpul diferitelor activitati, job-ului sau oricarui alt lucru cu care isi pot ocupa cat mai mult timpul”, explica psihologul Andra Tanasescu.

Iubirea nu doare, proiectiile dor

Chiar si atunci cand depasesc aceste stari daunatoare si se hotarasc sa se implice din nou intr-o relatie, oamenii se mai confrunta cu o alta problema: proiectia. “Un lucru de care nu toti sunt constienti este ca, in momentul in care intalnesc pe cineva, ei fac proiectii asupra persoanei respective. Fie proiecteaza asupra lor ce si-ar dori sa fie acea persoana si pierd din vedere cine este cu adevarat, fie proiecteaza imaginea altei persoane din viata lor cu care considera ca seamana si automat asociaza persoana nou-venita cu cea din trecut, inzestrand-o cu toate calitatile si mai ales cu defectele primei persoane. Este tot un mecanism de aparare sponsorizat de frica, extrem de nociv pentru bunul mers al unei relatii.

Publicitate

Oamenii au tendinta sa experimenteze toate aceste stari negative crezand ca acestea vor conduce catre fericire, si evita fix calea veritabila: iubirea. in realitate, proiectiile, asteptarile, fricile dor si ne indeparteaza de iubire. Iubirea nu doare. Din contra, iubirea vindeca si face oamenii mai buni. Iubirea ofera protectie, respect, timp, rabdare. Iubirea reprezinta caldura, e pura, e sincera si aduce implinire si fericire.

Iubirea creste si scoate ce este mai bun din oameni”, afirma psihologul.

Specialistul considera ca temerile si fricile trebuie privite direct in ochi, nu trebuie lasate nerezolvate, deoarece, in timp, aceste sentimente false se vor fi transformat in stari veritabile, care ne vor reconstrui din temelii. Psihologul Andra Tanasescu ne recomanda ca, atunci cand ne este frica sa ne implicam, sa ne observam reactiile sponsorizate de frica si sa ne intrebam daca ne place de noi in felul acesta. Daca raspunsul nostru va fi “nu”, atunci va trebui sa spunem mai des “da” si sa ne eliberam de povara fricii.

* Andra Tanasescu, vice presedinte al Asociatiei ”Generatia Iubire” este Psiholog si Trainer NLP. A urmat studiile in psihologie, avand formarea in terapie de cuplu si familie. Avand experienta ca instructor de dans si fiind atrasa de conexiunea dintre minte, emotii si corp, urmeaza o formare in terapia prin dans si miscare.

Sursa: garbo.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Relatii
Unul dintre cei patru Parinti ai Bisericii Apusene, alaturi de Sfantul Ambrozie, Sfantul Ieronim si de Sfantul Grigore cel Mare, Fericitul Augustin este considerat a fi cel mai important ganditor crestin dupa Sfantul Apostol Pavel. Citind scrierile sale nu putem sa nu remarcam ascutimea mintii sale si lucrarea harului in inima sa. La mai mult de o 1500 de ani de la moartea sa, scrierile sale raman in continuare izvoare vii de intelepciune, iar personalitatea sa o influenta puternica in lumea crestina de pretutindeni. Iata care sunt cele 24 de sfaturi si cugetari oferite de Fericitul Augustin: #1. “E in noi ceva mai adanc decat noi insine.” #2. “Omul nu poate spune nimic din ceea ce nu poate simti, dar poate simti ceea ce nu poate sa spuna.” #3. “Ce are bogatul daca n-are iubire? Ce-i lipseste saracului daca are iubire?” #4. “Canta si mergi mai departe, la capatul drumului te asteapta Dumnezeu.” #5. “A spune cuiva „te iubesc” inseamna de fapt „tu nu vei muri niciodata.” #6. “Suferi de pe urma nedreptatii unui om rau? Iarta-l, ca sa nu fiti astfel doi oameni rai!” #7. “Omul bun este liber, chiar daca e sclav. Omul rau este sclav, chiar daca e rege.” #8. “A da cu placere valoreaza mai mult decat ceea ce dai.” #9. “Invata sa iti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca.” #10. “Iubeste si fa ce vrei.” #11. “Pentru cine vrea sa creada, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul.” #12. “Cine pierde nadejdea in mila lui Dumnezeu, il necinsteste la fel cu cel care se indoieste de existenta Lui.” #13. “Unii oameni isi aleg mancarea cu multa luare aminte si nu ingaduie sa intre in gura lor anumite alimente, dar ei nu sunt atenti si nu isi aleg cuvintele care ies din gura lor.” #14. “Daca ma intrebi ce este rugaciunea, nu stiu; daca nu ma intrebi, ştiu.” #15. “Fericirea e sa stii sa iti doresti ceea ce ai deja.” #16. “Cunoaste-te. Accepta-te. Depaseste-te.” #17. “Ceea ce ii diferentiaza in mod decisiv pe oameni este caracterul vointei lor si al iubirii lor predominante.” #18. “A avea credinta inseamna a crede in ceea ce nu vezi, iar rasplata pentru aceasta credinta va fi sa vezi ceea ce crezi.” #19. “Adevarul este ca un leu. Nu trebuie sa-l aperi. Lasa-l liber! Se va apara singur.” #20. “Ne indreptam spre Dumnezeu nu mergand, ci iubind!” #21. “Rugaciunea este liman pentru cei invaluiti de vifor, ancora pentru cei asupriti de valuri, toiag pentru cei osteniti, comoara pentru cei saraci, adapost pentru cei bogati, ajutor contra bolilor pentru cei slabi si aparare a sanatatii pentru cei tari.” #22. “Mandria este iubirea de sine pana la dispretuirea lui Dumnezeu, smerenia este iubirea lui Dumnezeu pana la dispretuirea de sine.” #23. ,,Daca pastrezi tacerea, sa fie din iubire; daca strigi sa fie din iubire; daca indrepti, indreapta din iubire; daca ierti, iarta din iubire. Radacina interioara sa fie cea a iubirii, din aceasta radacina nu poate iesi decat bine.” #24. “Tristetea este gandul la mine, bucuria este gandul la Tine.”

Fericitul Augustin: “Iubeste si fa ce vrei!”

„Daca vrem o definitie scurta si exacta, noi vom spune ca virtutea este ordinea iubirii.” „Adevarata iubire consta in a ne atasa de adevar pentru a trai in dreptate; sa dispretuim deci toate lucrurile pieritoare din iubire fata de oameni, iubire care ne face sa dorim ca ei sa traiasca in dreptate.” „Intr-un cuvant, primeste aceasta scurta porunca: iubeste si fa ce vrei! Daca pastrezi tacerea, sa fie din iubire; daca strigi sa fie din iubire; daca indrepti, indreapta din iubire; daca ierti, iarta din iubire. Radacina interioara sa fie cea a iubirii, din aceasta radacina nu poate iesi decat bine.” “Nimeni nu traieste fara a iubi; dar, in general, ce se iubeste? Dumnezeu nu ne opreste de a iubi, dar e vorba de a alege obiectul iubirii noastre. Or, daca putem alege, este pentru ca noi insine am fost iubiti mai intai… Noi iubim, dar de unde ne vine acest privilegiu? De acolo ca El ne-a iubit primul. De unde vine deci ca omul poate iubi pe Dumnezeu? Cautati si nu veti gasi alt motiv decat acesta: El ne-a iubit mai intai. Acela pe care-L iubim ni S-a dat noua si El ne-a dat, in acelasi timp, ceea ce face ca noi sa-L iubim.” “Doua iubiri au facut doua cetati: iubirea de sine dusa pana la dispretul lui Dumnezeu a produs cetatea pamanteasca; iubirea lui Dumnezeu, impinsa pana la dispretul de sine a produs cetatea cereasca.” „(…) Doamne, Tu, Cel Care singur domnesti fara trufie, pentru ca Tu esti singurul Dumnezeu adevarat, Tu, Care nu ai stapan, (…) Tu Te impotrivesti celor mandri si numai celor smeriti le dai har si tuni impotriva dorintelor de inaltare ale veacului acesta si temeliile muntilor se cutremura. Si, intrucat pentru unele indatoriri ale societatii umane este necesar sa fii iubit si temut de oameni, de aceea dusmanul adevaratei noastre fericiri ne urmareste peste tot si arunca in capcanele lui vorbe ca acestea: „bravo, bravo!”, „da-i inainte”, pentru ca noi, in timp ce culegem laudele cu lacomie, sa fim luati pe nepregatite si sa ducem bucuria noastra departe de adevarul Tau, s-o punem in rand cu viclenia oamenilor, sa ne placa sa fim iubiti si temuti, nu din cauza Ta, ci in locul Tau; si, in felul acesta, sa ne faca asemanatori lui si nu pentru armonia iubirii, ci pentru participarea la chinul lui, el, care a hotarat sa-si puna lacasul sau pe vijelie, pentru ca ei, reci si intunecati, pe o cale vicleana si intortocheata sa-i slujeasca celui care Te imita pe Tine. Noi insa, o, Doamne, biata Ta turma mica – iata ce santem, ia-ne Tu sub ocrotirea Ta. Intinde-Ti aripile Tale, pentru ca sub ele sa ne gasim salvarea. Tu sa fii slava noastra; de dragul Tau sa fim noi iubiti, si in noi sa fie temut Cuvantul Tau.” „Nu fi desert, o, suflete al meu, si nu deveni surd de urechea inimii din cauza zgomotului desertaciunii tale. Asculta si tu: Cuvantul insusi iti striga sa te intorci la tine insuti, caci locul linistii tale netulburate va fi acolo unde nu este parasita dragostea, daca nici ea nu paraseste. Priveste si tu cum se retrag unele, pentru ca altele sa le ia locul, si pentru ca intregul in cea mai mica dimensiune a lui sa se poata alcatui din toate aceste parti ale sale. „Dar Eu ma voi retrage oare undeva”?, zice Cuvantul lui Dumnezeu. Acolo sa-ti stabilesti salasul, acolo sa-ti incredintezi tot ceea ce ai de aici, o, suflete al meu, tu, care ai fost fie si numai obosit de inselaciuni; incredinteaza Adevarului tot ceea ce ai de la Adevar si nu vei pierde nimic, si vor inflori din nou cele putrede ale tale, se vor insanatosi slabiciunile tale, vor capata din nou forma si se vor reinnoi si se vor aduna la tine si nu te vor parasi acolo unde dispar toate, ci vor sta neclintite si vor ramane impreuna cu tine pentru totdeauna la Dumnezeu, Cel Care sta neclintit si ramane in veci.” „Daca iti sunt dragi sufletele, atunci ele sa fie iubite intru Dumnezeu, fiindca si ele sant schimbatoare si doar intru El ajung sa-si dobandeasca stabilitatea: altminteri, ele s-ar putea duce fara intoarcere si ar putea sa piara. Prin urmare, intru El sa fie iubite, iar atunci cand pleci din lumea aceasta, ia cu tine la El tot ceea ce poti, si spune-le tuturor: pe Acesta sa-L iubim; El este Cel Care le-a faurit si nu se afla departe de noi. Caci nu le-a intocmit si s-a retras, ci toate sunt dintru El si intru El. Iata unde se afla: acolo unde se simte gustul adevarului, in adancul inimii se afla, dar inima s-a indepartat de El. O, voi, tradatori ai cauzei celei bune, intoarceti-va la inima voastra si lipiti-va cu sufletul de Cel Care v-a facut! Stati acum impreuna cu El si veti sta apoi de-a pururi! Odihniti-va intru El si va veti afla odihna, incotro va purtati pasii spre cele abrupte, incotro va indreptati? Binele pe care voi il iubiti numai de la El vine, insa acesta este bun si suav doar atata timp cat se afla la El; dar, pentru ca este iubit cu intentii nedrepte, pe drept va fi amar ceea ce este iubit in mod nedrept, dupa ce a fost parasit ceea ce este de la El. De unde va vin voua mereu si mereu caile cele grele si anevoioase? Linistea nu se afla acolo unde o cautati voi. Voi cautati viata fericita intru imparatia mortii? Ea nu este acolo. Caci, in ce fel ar putea sa existe viata fericita acolo unde nici macar viata nu este? Dar El, Care este insasi Viata noastra, a coborat aici, intru imparatia mortii, si a luat asupra-si moartea noastra si a biruit-o cu bogatia Vietii Sale, si a tunat strigand sa ne intoarcem de aici la El, in acel loc tainic, din care El a purces la noi, venind pentru prima data in insusi pantecele Fecioarei, acolo unde firea umana s-a unit cu El, pentru ca trupul cel muritor sa nu mai fie mereu muritor; si de aici, asemenea unui mire care iese din camera sa de nunta, s-a bucurat ca un atlet pentru cursa pe care trebuia sa o strabata. Caci n-a mai zabovit, ci a alergat strigand: cu vorbele, cu faptele, cu moartea, cu viata, cu coborarea si cu inaltarea Sa, strigand catre noi sa ne reintoarcem la El. Si s-a facut nevazut pentru ochii nostri, pentru ca noi sa ne reantoarcem la inima noastra si acolo sa-L aflam pe El. Caci s-a retras de la noi, dar iata ca El este aici. (…) O, voi, fii ai oamenilor, pana cand veti fi tot grei la inima? Oare nici dupa coborarea vietii la noi nu voiti sa urcati spre ea si sa traiti? Dar in ce loc va urcati, atunci cand sunteti in inalt si cand ati dus pana la cer gura voastra? Coborati, daca vreti sa urcati la Dumnezeu. Fiindca, urcand impotriva lui Dumnezeu, ati cazut”.