O legenda frumoasa despre dragoste – “Nu uita timpul tau merge impreuna cu iubirea ta!”

Ceea ce este predestinate sa se intample se va intampla. In iubire trebuie sa lupti, insa nu poti lupta de unul singur. Uneori ai nevoie ca oamenii sa lupte pt tine. Daca nu o fac trebuie sa pleci si sa realizezi ca ceea ce tu le-ai daruit este mai mult decat ei au fost dispusi sa iti daruiasca si mai mult decat merita! -Intr-o zi. Lacrima ii spuse zambetului: -Te invidiez, pt ca esti mereu fericit. Zambetul ii raspunse: -Gresesti… pt ca de multe ori reusesc cu greu sa ascund durerea ta! -Cateodata, ne uitam in oglinda si nu ne mai recunoastem si ne amintim ca frumusetea e trecatoare. Dar, haideti sa ne uitam in oglinda sufletului! Ce vedem? Frumusetea sufletului sau uratenia sufletului? Sufletul trebuie ingrijit mai mult decat trupul, sufletul e vesnic ci nu trupul. Deseori, nu ne place nici ce vedem in oglinda sufletului... o data cu inaintarea in varsta ne schimbam in bine sau in rau... Ce bine ar fii daca am pastra in noi un suflet curat si nevinovat ca cel a unui copil. -Ori de cate ori te trezesti dimineata, gandeste-te la privilegiul de a fi in viata, de a putea gandi, iubi si de a te putea bucura. -Alegem prea mult rational si prea putin cu inima.. Alegem prea mult cu ochii si prea putin cu sufletul.. Niciodata nu se stie ce are un om de oferit… Si, de multe ori, oameni care par a avea cel mai putin de oferit, au in suflete cele mai nebanuite comori. -Daca ai putea sa vezi dincolo de aparente, daca ai putea sa auzi, dincolo de cuvinte, daca ai vedea dicolo de infatisare, n-ai mai fi un om ca oricare… In viata, daca ai de ales intre sufle si frumusete, alege sufletul, caci el intrece orice frumusete.. Planteaza un cuvant de iubire in inima unui om, hraneste-l cu un zambet si cu multa iubire si priveste ce se intampla! -Nu judeca persoanele dupa cum arata… Unii au totul si nu daruiesc nimic, altii au putin si incearca sa ofere totul! Multi au frumusetea fizica, dar putini sunt cei care stiu ca frumusetea adevarata vine din interior. -Intotdeauna am considerat ca avem nevoie de un pansament sufletesc, chiar daca acesta vine din partea unor oameni pe care nu ii cunoastem… sunt cuvinte care spuse atunci cand trebuie sunt un adevarat balsam pt suflet… -Aminteste-ti ca te-ai nascut ca sa traiesti. Nu trai fiindca te-ai nascut. -Daca Dumnezeu te face sa treci prin lucruri grele, este pt ca El vrea sa inveti ceva din greul ala. Uneori, o imbratisare este singurul lucru de care avem nevoie... -Faptul ca ii avem pe cei dragi in gand, in suflet si ca Dumnezeu nu ne paraseste niciodata ne motiveaza sa mergem mai departe in fiecare zi si sa luptam. -Cea mai mare fericire este sa fii iubit, sa fii inteles. -Daca n-ar fi iubirea, m-as teme de viata. -Viata este un amestec de rasarit si ploaie, fulgere si zambete, placere si durere. Dar aminteste-ti ca niciodata nu a fost un nor prin care soarele nu a putut sa patrunda. -Daca vreodata te intrebi de ce Dumnezeu te face sa treci prin lucruri grele, este pt ca El stie ca vei reusi!!! -Cele cunoscute sufletului raman adesea necunoscute omului. Suntem cu mult mai mult decat putem sa gandim. -Omul care merge ignorand sufletul este asemeni unui orb care rataceste prin intuneric purtand o torta stinsa. -Timpul pe care nu-l petrecem iubind este un timp pierdut. -Diferenta dintre scoala si viata? La scoala ti se da o lectie, apoi un test. In viata, ti se da un test care te invata o lectie. -Nu cauta raspunsuri imposibile. Mai bine schimba intrebarile. -Pt ca adevarata frumusete se afla in interiorul tau. -Nu pretinde multe de la viata, pt ca din lucrurile cele mai mici avem amintirile cele mai frumoase! -Fruntea sus, curaj mult si zambetul pe buze. -Sa nu uiti niciodata cine esti, sa nu lasi oamenii sa te transforme.
Publicitate

“Tot ce înțeleg în viaţă, înțeleg doar pentru că iubesc.” – Lev Tolstoi

Iubirea: “Ajutorrrrr!”

Candva, demult, toate sentimentele si emotiile au plecat in vacanta pe o insula. Fiecare, in functie de natura ei s-a distrat si simtit bine, rasfatandu-se sub cerul senin si insorit.
Insa cand distractia era in toi a sosit pe neasteptate un avertisment de vreme rea si furtuna si toate emotiile si sentimentele au fost sfatuite sa evacueze insula.

Anuntul insa, a cauzat panica si fiecare a inceput sa alerge catre o barca si precum in cazul Titanicului, fiecare era preocupat sa se salveze pe sine.

Cu toate acestea, Iubirea nu s-a miscat suficient de repede pentru sine. Erau asa de multe de facut… insa pe masura ce cerul devenea din ce in ce mai amenintator, Iubirea a realizat ca nu mai este timp si trebuie sa plece. Dar cu ce sa se mai salveze? Toate barcile fusesera luate!

Mergand pe mal, Iubirea vede Prosperitatea trecand intr-o barca luxoasa si punandu-si mainile palnie striga catre aceasta: “Prosperitate, vrei te rog sa ma iei in barca ta?”

“Nu”, a raspuns Prosperitatea, “barca mea este plina de lucruri pretioase si nu pot risca sa se scufunde. Nu mai e loc si pentru tine.” Si a plecat mai departe.

Nu dupa mult timp, Orgoliul a trecut pe acolo intr-o barca superba. Din nou Iubirea a strigat de pe mal: “Ma ajuti te rog, Orgoliule? Sunt blocata aici si nu pot pleca. Ia-ma cu tine, te rog!”

Uitandu-se in urma, Orgoliul i-a strigat peste umar Iubirii: “Nu, nu pot sa te iau cu mine. Abia mi-am curatat barca si nu am de gand sa o murdaresc cu picioarele tale pline de nisip!”

Publicitate

Tristetea a trecut pe acolo dupa o vreme si Iubirea din nou a strigat dupa ajutor. Dar fara niciun rezultat: “Nu, nu pot sa te iau cu mine. Sunt asa de trista…Vreau sa fiu singura!”, ii spuse Tristetea.

Cand Fericirea si-a facut aparitia pe acolo, Iubirea s-a luminat putin si a strigat plina de speranta dupa ajutor. Dar Fericirea era asa de preocupata in euforia ei, incat nici nu a remarcat prezenta Iubirii care ii facea semne de pe mal.

Iubirea incepu sa se simta agitata si nedorita, cand cineva a strigat: “Vino Iubire, te iau eu cu mine in barca”. Iubirea nu stia cine putea fi, vazand barca imensa in care naviga, dar a sarit bucuroasa la bord simtindu-se eliberata de grija si stiind ca acum va ajunge la loc sigur.

Cand a coborat de pe barca, Iubirea a intalnit-o pe Cunoastere care tocmai acostase si ea. Inca surprinsa, Iubirea intreaba: “Cunoastere, cine este cel atat de generos care mi-a oferit o sansa cand nimeni altcineva nu a vrut?”

Zambind cu calm, Cunoasterea raspunde: “ Oh, acela este Timpul.”

“ Si de ce ar opri Timpul ca sa ma duca intr-un loc sigur?”, se intreba cu voce tare Iubirea. Cunoasterea zambi din nou, de data aceasta cu intelepciune: “ Pentru ca doar Timpul iti cunoaste cu adevarat esenta si te-ai nascut odata cu el!”

Mesajul acestei povesti este ca subapreciem iubirea catre noi si ceilalti, in favoarea prosperitatii. Chiar si in fericire sau tristete, uitam cum sa traim iubirea. Insa cu timpul toti oamenii incep sa realizeze importanta iubirii si majoritatea isi doresc pe patul de moarte un singur lucru: sa se simta iubiti!

Nu uita timpul tau merge impreuna cu iubirea ta!

Publicitate
Alte Articole
Relatii