O invatatura frumoasa : Oglinda prafuita

O invatatura frumoasa : Oglinda prafuita

Publicat de Larisa Moldovan pe 2 October 2018 in Pilde

Cu trei mii de ani in urma, exista un om la fel ca noi toti, care traia in apropierea unui oras inconjurat de munti. Omul a studiat pentru a deveni doctor, dar nu era complet de acord cu tot ceea ce invatat. In inima sa simtea ca trebuie sa existe ceva mai mult decat era scris in acele carti.

Intr-o zi, cand a adormit intr-o pestera, el a visat ca si-a vazut propriul corp adormit. A iesit din pestera in noaptea cu luna noua. Cerul era senin, iar el putea vedea milioane de stele. Apoi ceva s-a petrecut in interiorul sau, ceva care i-a transformat viata pentru totdeauna. El si-a privit mainile, si-a simtit corpul, iar apoi si-a auzit propria voce spunand: “sunt facut din lumina; sunt facut din stele”.

A privit din nou la stele si a realizat ca nu stelele sunt cele care creeaza lumina, ci lumina creeaza stelele. “Totul este facut din lumina; eu sunt facut din stele, a spus el si spatiul dintre ele nu este gol”. Si a stiut ca tot ceea ce exista este o fiinta vie, iar lumina este mesagerul vietii, deoarece este vie si contine in ea toate informatiile.

Apoi a constientizat ca si el era facut din stele, desi nu parea una cu acele stele. “sunt in stele si intre ele”, a gandit el. Atunci, el s-a numit tonal, iar lumina dintre stele nagual si a stiut ca tot ceea ce creeaza armonia si spatiul dintre cele doua este Viata sau Intentia. Fara viata, tonal-ul si nagual-ul nu ar putea exista. Viata este forta absolutului, a supremului, a Celui care a creat totul.

Iata deci ce a descoperit el: totul in existenta este o manifestare a fiintei vii pe care o numim Dumnezeu. Totul este Dumnezeu. Si a ajuns la concluzia ca perceptia umana este doar lumina ce percepe lumina. El a vazut ca materia este o oglinda – totul este o oglinda care reflecta lumina si creeaza imaginile acelei lumi, dand nastere lumii iluziei, Visul, care seamana cu un fum ce nu ne permite sa vedem cine suntem cu adevarat. “Noi, cei adevarati, suntem iubire pura, lumina, pura”, a spus el.

Aceasta realizare i-a transformat viata. Dintr-o data, el a stiut cine este cu adevarat, s-a uitat in jur la ceilalti oameni si la restul naturii si a ramas uimit de ceea ce a vazut. El s-a regasit pe el insusi in tot ceea ce exista – in fiecare fiinta umana, in fiecare animal, in fiecare pom, in apa, in ploaie, in nori, in pamant. Si a vazut ca viata amesteca tonal-ul cu nagual-ul in diferite moduri pentru a crea miriade de manifestari ale Vietii.

In acele momente el a inteles totul. Era foarte emotionat si inima sa era plina de pace. Cu greu putea sa astepte pentru a le spune si prietenilor sai ceea ce descoperise. Dar cum ar fi putut explica toate acestea in cuvinte? A incercat sa le spuna ce a descoperit si celorlalti, dar ei nu-l puteau intelege. Ei puteau vedea doar ca se transformase, ca din vocea si din ochii sai radia ceva extraordinar. Au observat ca el nu mai judeca pe nimeni si nimic. El devenise altfel.

Putea intelege pe oricine foarte bine, dar nimeni nu-l putea intelege pe el. Ei credeau ca el era o incarnare a lui Dumnezeu, dar el zambea cand auzea aceasta si apoi spunea: “este adevarat.Suntem la fel, voi si cu mine. Suntem imagini ale luminii. Suntem una cu Dumnezeu”. Dar nici asa oamenii nu-l intelegeau.

El a descoperit ca el era o oglinda pentru restul persoanelor, o oglinda in care el se putea vedea pe sine. “oricine este o oglinda”, a spus el. El s-a vazut in ceilalti, dar nimeni nu l-a vazut pe el. Si astfel, a constientizat ca toata lumea visa, dar fara a fi constienta de acest lucru, fara a sti cine sunt ei cu adevarat. Ei nu-l puteau vedea pe el in ei insisi, deoarece exista un perete de ceata sau de fum intre oglinzi. Si peretele de ceata era creat de interpretarea imaginilor luminii – visul oamenilor.

Apoi, a stiut ca va uita curand tot ceea ce invatase. Dorind sa-si aminteasca de-a pururi viziunea pe care a avut-o, s-a decis sa-si puna Oglinda Fumurie, astfel incat intotdeauna sa stie ca materia este o oglinda, iar fumul este cel care ne impiedica sa stim cine suntem cu adevarat. El a spus: sunt o Oglinda fumurie, deoarece ma vad pe mine in fiecare dintre voi, dar noi nu ne recunoastem unul pe celalalt din cauza fumului dintre noi. Acel fum este visul, iar oglinda esti tu, visatorul”.

DON MIGUEL RUIZ

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!



Distribuie pe Whatsapp
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Telefon

Despre Larisa Moldovan
Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Larisa, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!