Numai cine poate sa se cerceteze pe sine, sa se umileasca si sa se caiasca, acela evolueaza si se inalta fata de sine si fata de viata, trece de la starea pasiva la starea activa.

Din cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe, cea a Cununiei sau Nunţii este reglementată mai târziu. Iniţial, era privită doar ca o simplă binecuvântare, apoi întâlnim şi o scurtă slujbă a acestei binecuvântări. Nu în toate Bisericile locale se practică tradiţia de a avea naşi, în unele participă doar doi martori. Nevoia de a avea naşi este ca ei să adeverească Taina săvârşită şi îşi iau angajamentul de a susţine bunul, sănătosul şi creştinescul mers al nou-înfiinţatei familii. Ei devin părinţi spirituali, ghidându-i pe tineri în viaţa de familie. Deşi cei care se căsătoresc sunt maturi şi iau decizii singuri, naşii nu doar supraveghează şi îndrumă, dar se roagă şi susţin tânăra familie. Ce reguli trebuie să urmeze naşii atunci când decid să cunune un cuplu? Să nu o facă pur formal sau din alte interese, să fie o decizie izvorâtă din adâncul rădăcinii inimii şi să-şi asume responsabilităţile unor naşi. Năşia nu este un act de văzul lumii, ci este o înrudire duhovnicească plină de dăruire şi de responsabilitate. Totodată, naşii ar trebui să fie precauţi atunci când sunt solicitaţi de a-i cununa pe doi tineri, cercetându-le viaţa, valorile, scopurile vieţii etc. Uneori naşii sunt mai responsabili decât finii, iar aceştia din urmă nu îi iau în serios, decât drept decor la ceremonie. Cum ar trebui să alegem corect naşii? După virtutea lor, să fie cu credinţă, nădejde, dragoste, smerenie, cumpătare etc. Să fie apţi de a-i îndruma, să le fie un bun exemplu finilor, să fie înduhovniciţi şi înţelepţiţi. Tot important este să nu fie egoişti, dar plini de dragoste jertfelnică. Mulţi confundă rolul naşilor de cununie cu cea a naşilor de botez. Sau, mulţi fini îi exploatează oarecum pe naşii lor de cununie când ei îşi botează pruncii. Unde este limita? Nu este obligatoriu ca naşii de cununie să fie şi naşii de botez ai copiilor. Fiecare copil îşi poate avea naşii săi, cei care sunt în stare să-şi asume astfel de responsabilităţi. Şi în cazul încreştinării sunt abuzuri şi devieri, pe care Biserica nu le încurajează, încât unii nu botează copiii până nu revine naşa de peste hotare, apoi nu botează că nu sunt pe loc toţi cumătrii, iar aceştia uneori sunt exagerat de mulţi. Adevăratul naş este cel care ţine pruncul în braţe, deci participă cu trup şi suflet, şi îşi asumă acest jug, deloc uşor, de a contribui la creşterea duhovnicească a pruncului. Într-un cuvânt, suntem în mare CRIZĂ! Oamenii de astăzi oficiază ceremonii religioase pur formal, în fală sau mânaţi de alte interese. Să trecem de la formalism la trăire sinceră şi curată a sentimentelor noastre, care ar face ca naşii de botez şi de cununie să fie autentici şi să contribuie la creşterea şi dezvoltarea unor personalităţi înduhovnicite. Răspunsuri oferite de pr. Octavian Moşin Sursa: ganduridinierusalim.com
Publicitate

“Fii stapan pe tine insuti si vei stapani lumea.” – Feodor Mihailovici Dostoievski

Multi considera atunci ca viata lor a dat gres si se arunca cu atat mai navalnic in placeri ametitoare sau intr-o viata de munca inversunata, sau ii apuca melancolia si bolile nervoase. Vindecarea desavarsita a acestor tulburari sufletesti este cu putinta numai cu ajutorul credintei.

Dar, fiindca aici vorbim despre oameni care au uitat drumul spre Dumnezeu, vom spune numai urmatoarele:

Exista o renastere chiar si dupa cea mai grea cadere, exista putinta de a repara greseala si pacatul, exista, pentru orice om, un drum care duce la ispasirea purificatoare. Cea dintai conditie pentru aceasta este groaza omului de sine insusi, umilinta adanca, marturisirea deplina a pacatului.

De aici, rasare de la sine nevoia elementara de ispasire, care nu-i doar un produs artificial al propovaduirii religioase, ci isi are izvorul in puterea si setea de primenire a naturii umane. Fara spovedanie, cainta si ispasire nu exista progres launtric pentru om, iar marea lui capacitate intelectuala este seaca si stearpa fara acel progres launtric, care izvoraste din constiinta greselii si din ispasire.

Lipsurile, eforturile si suferintele pe care omul si le impune singur, ca sa arate vechiului sau eu puterea unei vointe noi, este pentru el singurul mijloc de a se elibera de sine, de a se inalta deasupra lui insusi. Fara aceasta nu exista decat lancezeala si putreziciunea launtrica. Omul care mai are un sambure sanatos simte nelamurit ca pasiunea navalnica si dorul bolnavicios de viata pot fi tinute in frau numai prin ingradiri si lipsuri dureroase. In acest inteles, Socrate numeste pedeapsa doctoria sufletului si spune:

Cine a savarsit o nedreptate trebuie sa se grabeasca sa se duca singur la judecator, ca si cum ar fi vorba de un doctor, pentru ca nu cumva raul sa se incuibeze in suflet, sa-l umple de tainica-i otrava si sa ajunga fara leac. Sa comparam spiritul care domneste in marile tragedii antice cu spiritul de astazi si vom simti cum omul din zilele noastre si-a pierdut intr-o masura de neiertat acea nevoie elementara de purificare, atat de vie in oamenii de altadata, si care a dat crestinismului avanturile lui cele mai adanci.

Publicitate

Unde mai intalnim acel fior grozav in fata pacatului, acea sete arzatoare de a se spala de pacatul savarsit printr-o suferinta impusa de buna voie? Avem o civilizatie foarte dezvoltata in ce priveste sapunul, suntem foarte simtitori la orice lipsa de curatenie exterioara; groaza de pangarirea launtrica insa a disparut, am ajuns foarte ingaduitori fata de faptele si de nepasarea noastra. In invalmaseala generala a epocii, deosebirea tragica dintre bine si rau s-a pierdut, iar pacatul ajunge o simpla patanie, de care uneori mai esti si mandru.

Pentru cercuri tot mai largi ale umanitatii dispare acel fior de purificare, izvorat odinioara din adancurile unei conceptii religioase a vietii si care il facea pe om sa lupte cu sine insusi si cu pacatele lui. E un semn ca sufletul este, in adancul lui, neprihanit, cand omul are inca nazuinta si puterea ca printr-o spovedanie si o osandire de sine neinduplecata sa-si treaca oarecum pacatele prin foc, si, printr-o ispasire ce si-a ales-o singur sau a primit-o de bunavoie, sa intareasca si sa inchege in sufletul sau o straduinta mai inalta.

Cine este in stare sa o faca isi pastreaza o tinerete vesnica, aparandu-se astfel de acea impietrire a sufletului in care cad atatia oameni inca din anii cei fragezi, din cauza multumirii de sine si a tihnei. Exista oameni care evolueaza si altii care vegeteaza, unii activi, altii pasivi. Numai cine poate sa se cerceteze pe sine, sa se umileasca si sa se caiasca, acela evolueaza si se inalta fata de sine si fata de viata, trece de la starea pasiva la starea activa.

Fr.W.Foster – Indrumarea vietii

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
"Se spune ca timpul schimba lucrurile. In realitate tu esti cel ce trebuie sa o faca." Pilda capcanei de soareci Privind prin gaura din perete, un soricel ii vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet. Oare ce se afla acolo? se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci. Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse. – Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa! Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus: – Domnule soarece, iti pot spune doar atat. inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nicio consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie. Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: „Este o capcana pentru soricei in casa!” Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: „- Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare” Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a zis si ei: „Este o capcana pentru soricei in casa!” Vaca i-a raspuns: – Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel. In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana.in acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Acesta a muscat-o! Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare. Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina. Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea. Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar pentru a-i putea hrani, fermierul a taiat si porcul. Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti. soricelul privea acum prin gaura din perete, cu multa tristete… Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol. Sursa: caplimpede.ro "Nu astepta sa ti se dea ceva inapoi, nu astepta sa ti se recunoasca efortul, sa ti se descopere geniul, sa ti se inteleaga iubirea. Incheie niste etape. Nu din orgoliu, din neputinta sau mandrie, ci pur si simplu pentru ca acel lucru nu se mai potriveste cu viata ta. Inchide usa, schimba discul, fa curat in casa, sterge praful.Inceteaza sa mai fii cine erai si transforma-te in cine esti." "Cand ti-ai gasit calea, nu trebuie sa ai teama. Trebuie sa ai destul curaj incat sa faci greseli. Dezamagirea, infrangerea si disperarea sunt unelte pe care Domnul ni le-a dat ca sa ne arate drumul." Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!