Nu pune toate lucrurile la suflet, este bine sa iti pese mai putin! Invataturi pentru o viata frumoasa si linistita!

Daca n-ai fi daruit atunci cand credeai ca nu mai ai de unde, n-ai fi stiut sa pretuiesti lumina pe care ti-o daruieste cel care, si el, o cauta... Daca n-ai fi continuat totusi sa lupti, atunci cand credeai ca nu mai poti, n-ai fi invatat sa ii ajuti pe altii sa o faca... Daca n-ai fi plans candva toate lacrimile ce pot fi planse pe pamant- si totusi, parca tot nu secasera de tot in inima ta, tot navaleau, mereu, de prin adancuri- cum ai putea vedea lacrima ascunsa a altuia? Si sa o simti ca fiind a ta? Daca tu nu ai fi jertfit candva tot ce aveai mai drag, mai sfant, mai pur si mai curat, cum ai putea plange la mormintele celor care au facut-o inaintea ta? Cum ai putea vreodata sa pretuiesti ranile din spatele jertfelor pe care le fac altii pentru tine? Ti s-ar parea cel mai natural lucru din lume...poate ca nici nu le-ai vedea. N-ai fi invatat poate nicicand sa incerci mereu sa vezi cate lacrimi a costat bucuria ta.... Daca nu ti-ai fi urlat candva durerea, ai fi acum surd la durerea altuia... Daca nu ai fi tanjit candva dupa un cuvant de alinare, ai ramane mut la cereri nerostite in care de fapt urla inimi frante.... Daca nu ai fi murit candva rostind prea multe cuvinte, nu ai fi invatat azi sa spui mai mult prin taceri... Daca nu ti-ai fi smuls candva o bucata din inima sa ti-o pui temelie la ceva mai inalt decat tine, ai fi orb la ce au construit, cu lacrimi, sange si aorte vii cei dinaintea ta... Daca nu te-ai fi prabusit candva in iadul deznadejdii, n-ai sti sa intinzi mana celui cazut, tragandu-l spre vreun liman de pace... Daca nu te-ar fi chinuit candva mii de intrebari, n-ai sti acum sa raspunzi la intrebari, inainte de a fi puse...inainte poate de a fi chiar gandite. Daca nu te-ai fi ratacit candva, n-ai sti sa lasi in urma-ti semne pentru cei ce vin, cautand cu infrigurare in fata ta urmele pasilor celor pe care vrei sa ii urmezi... Daca nu ti s-ar fi luat candva tot ce aveai mai de pret, n-ai fi invatat sa fii liber in orice clipa sa zbori. N-ai fi invatat sa investesti in ceea ce nu-ti poate lua nimeni niciodata.... Daca nu ai fi cerut candva ajutor, poate ca nu ai sti acum sa ajuti, chiar daca nu auzi nici un strigat... Daca nu ai fi ajutat fara sa ti se multumeasca, nu ai fi invatat ca e mai bine poate asa- caci ti-l indatorezi pe Domnul... Daca nu ti-ai fi pierdut candva credinta, nu ai fi invatat poate cum sa le-o intaresti altora... Daca nu ai fi renuntat candva prea devreme, nu ai sti acum sa nu te mai dai batut... Daca nu ai fi iubit de multe ori prea mult, nu ai fi invatat sa iti faci din " prea putin" -ul primit scara spre Rai.... Daca nu ai fi fost alungat de oameni, nu ai fi fost primit de Domnul si nu ai fi invatat si tu sa adapostesti straini pribegi in casa inimii tale... Daca nu ai fi indurat candva foame, cum ai fi invatat sa ii saturi pe altii? Daca nu ai fi ars candva de sete, cum ai fi invatat sa zidesti fantani in sufletele oamenilor? Daca nu ti-ar fi fost candva frig, cum ai fi invatat sa imbratisezi oamenii si sa le invelesti inimile cu inima ta? Oare de n-ai fi fost ranit, in stare sa-ti dai viata pentru o mangaiere, oare ai sti acum sa mangai rani pe langa care ceilalti trec grabiti? Daca n-ai fi murit candva de dor, ai fi invatat sa pretuiesti acum, mai mult decat orice, clipele cand ai oamenii dragi aproape? Daca n-ai fi iubit candva pana dincolo de orice limita credeai ca poti sa ai, ai fi stiut oare acum ca iubirea adevarata se multumeste cu faptul ca este? Si multumeste ca poate iubi asa? Ai fi invatat vreodata sensul acestui "multumesc" pe care il rostesc in tacere ciresii infloriti? Daca nu ti-ai fi luat candva in spate crucea, poate nici azi nu te-ai gandi la inviere.... Si, daca n-ai fi plans candva zdrobit de greutatea ei, ai mai putea sa ii ajuti pe altii sa si-o duca? Si ai mai sti sa le intinzi marama? Stiind ca au si ei, asa cum ai avut si tu, candva, nevoie? Iata sensul la ceea ce, uneori, iti pare fara sens. Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

IN FIECARE ZI AMINTESTE-TI ACESTE ADEVARURI FUNDAMENTALE!

1. Invatatura despre viata: E bine sa iti pese mai putin

Punem prea mult patos atunci cand trecem prin viata. Suferim uneori fara sens, ne framantam si nu putem sa acceptam ceea ce ni se intampla. Va mai fi la fel de importanta problema pe care o resimti si peste 5 ani?

2. Invatatura despre viata: Fii recunoscator/oare

Suntem obisnuiti sa ne uitam mai degraba la aspectele negative ale vietii noastre si uitam sa fim recunoscatori pentru lucrurile bune care ni se intampla si pe care le avem. Spune “multumesc” mai des si vei vedea cat de mult se va schimba viata ta.

3. Invatatura despre viata: Actiunile vorbesc mai mult decat cuvintele

Cuvintele neinsotite de gesturi sunt absolut goale. Goale de continut. Ar trebui sa invatam sa ne comportam in concordanta cu promisiunile si afirmatiile pe care le facem.

Am invatat ca oamenii vor uita ceea ce ai spus si vor retine ceea ce ai facut, dar nu vor uita niciodata felul cum i-ai facut sa se simta. – Maya Angelou

4. Invatatura despre viata: Ai grija de tine!

A te iubi pe tine insuti inseamna de fapt a avea grija de tine. Comporta-te cu tine insuti/insati ca si cand ai fi cel mai bun prieten al tau. Mereu. Adesea alegem sa fim prea exigenti, prea critici si prea rautaciosi. Suntem de fapt cei mai mari dusmani ai nostri, atitudine ce este in detrimentul progresului.

Daca ai abilitatea de a iubi, iubeste-te pe tine mai intai. Charles Bukowski

5. Invatatura despre viata: Invata din esecurile tale

Esecul nu este altceva decat o etapa spre succes. Cum ar putea un bebelus sa invete sa mearga daca nu ar cadea?! A gresi si a esua este omenesc si sunt parti ale procesului nostru de evolutie.

Publicitate

6. Invatatura despre viata: Traieste viata ta asa cum TU ITI DORESTI

Alege autenticitatea. Traieste-ti viata asa cum tu simti, asa cum tu iti doresti, asa cum te chiama inima ta. Nimeni nu are dreptul sa te influenteze sau mai rau, sa iti dicteze cum sa traiesti, pentru ca drumul tau este doar al tau si viata ta nu o poate trai nimeni in locul tau. Asuma-ti cu demnitate alegerile pe care le faci.

7. Invatatura despre viata: Fara regrete

Regretele ne tin pe loc, nu ne ajuta sa evoluam si ne “mananca” sufletul. Regeretele ne consuma energia pe care am putea-o investi in lucruri mai productive, ne impiedica sa traim in prezent si sa proiectam un viitor mai bun.

8. Invatatura despre viata: Traieste in prezent

Cand vorbesc despre ei insisi atunci cand sunt batrani, oamenii mentioneaza faptul ca si-ar fi dorit sa traiasca mai mult in prezent. Sa se fi bucurat de fiecare zi, sa nu se fi lasat prinsi in plasa trecutului si nici vrajiti de gandul la viitor. Traieste mai mult in prezent, fa-ti fiecare zi sa fie precum un colt de rai. Incearca!

9. Invatatura despre viata: Asuma-ti viata!

Problemele noastre sunt doar ale noastre. In momentul cand ne asumam viata si nu mai invinuim pe ceilalti pentru problemele noastre, noi posibilitati se deschid.

10. Invatatura despre viata: Invinge frica

Nu mai amana sa faci ceea ce iti doresti angrenandu-te in activitati minore. Motiveaza-te si indrazneste!

Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala
Această povestioară te va ajuta să reflectezi. Continuă să citeşti, merită efortul. Un prieten a deschis sertarul dulapului soţiei sale şi a ridicat un pachet învelit în hârtie de mătase: – Acesta , a spus, nu este un simplu pachet, e lenjerie. A aruncat hârtia de împachetat şi a observat mătasea rafinată şi dantela. – Ea a cumparat această lenjerie prima dată când am fost la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodată. A păstrat-o pentru o ocazie deosebită. Bine… cred că aceasta este ocazia. S-a apropiat de pat şi a aşezat lejeria lângă celelalte haine pe care urma să le ducă la pompele funebre. Soţia lui tocmai murise. Întorcându-se spre mine îmi spuse: – Nu păstra nimic pentru o ocazie deosebită, fiecare zi trăită este o ocazie deosebită. Încă mă mai gândesc la aceste cuvinte… deja mi-au schimbat viaţa.Acum citesc mai mult şi fac curat mai puţin. Mă aşez pe terasă şi admir priveliştea fără să observ buruienile grădinii. Petrec mai mult timp cu familia şi prietenii şi mai puţin la servici. Am inţeles că viaţa trebuie să fie un cumul de experienţe de care să te bucuri, nu o luptă pentru a supravieţui.Nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Îmi pun paltonul nou pentru a merge la cumpărături, dacă aşa decid şi aşa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci îl folosesc oricând am chef. Frazele “Într-o bună zi…” şi “Una din zilele acestea…” încep să dispară din vocabularul meu. Dacă ceva merită văzut, auzit sau făcut, vreau să văd, să aud sau să fac acum. Nu sunt sigur ce ar fi făcut soţia prietenului meu dacă ar fi ştiut că nu va mai apuca ziua de mâine, zi pe care noi toţi o ignorăm într-o măsură destul de mare. Cred că ar fi telefonat celor din familie şi prietenilor apropiaţi. Poate că şi-ar fi sunat câţiva din vechii prieteni pentru a-şi cere scuze pentru eventuale supărări din trecut şi să se împace cu ei. Aceste lucruri nefăcute sunt cele care m-ar supăra dacă aş şti că am orele limitate. Aş fi suparat că nu mi-am văzut prieteni buni, pentru că urma să îi contactez “Într-una din zilele astea…”. Supărat că nu am scris anumite scrisori pe care mă gândeam să le scriu “Într-o bună zi…”. Supărat şi trist pentru că nu le spusesem fraţilor şi copiilor mei ce mult îi iubesc. Acum încerc să nu întârzii, să nu reţin şi să nu păstrez pentru mine nimic din ce, împărtăşit, ar aduce râsete şi veselie vieţilor noastre. Şi în fiecare zi imi spun că este o zi deosebită, fiecare oră, fiecare minut este deosebit. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Clopoțeii de vânt

”Se povestește că, odată, cu mult timp în urmă, trăia retras în munții din China, un maestru. Era vesel tot timpul, le zâmbea tuturor celor care îi ieșeau în cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind să afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a întrebat: – Maestre, de unde acest zîmbet continuu pe chipul tău? – De la clopoțeii de vânt, răspunse maestrul. – Cum așa? – De fiecare dată când sună clopoțeii de argint de la poarta mea, mă cuprinde o bucurie fără margini! Înseamnă că vine cineva… Și sosirea cuiva, fie și doar a vântului, mă umple de fiecare dată de fericire… Gândind că ar avea în ei ceva magic, într-o noapte elevul hotărî să fure clopoțeii. Îi duse în casa lui, îi așeză la poartă și așteptă ca miracolul să se producă. Dar nu simți nimic, cănd aceștia sunară… Ba mai mult, după o săptămână sunetul clopoțeilor începu să îl enerveze din cale afară! Când totul deveni insuportabil, cuprins de remușcări, se duse înapoi la maestrul său, să-i înapoieze clopoțeii. Își ceru de nenumărate ori iertare, și când fu sigur că maestrul l-a iertat, îi puse întrebarea care îl frământa: – De ce la mine nu se întămpla nimic, atunci când sună clopoțeii? De ce nu apare bucuria pe care o văd la tine? – Dragul meu, îi răspunse maestrul, unde ai așezat tu clopoțeii? – La poarta casei mele, maestre! – Ei, vezi? Trebuia să-i așezi la poarta sufletului tău…” Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!