Motivele pentru care nu te simti libera in relatia de cuplu. Ai experimentat astfel de situatii?

Ea iti ofera un continuu feedback, o continua corectie, dar tu nu alegi sa asculti… Daca incerci sa gasesti forma perfecta – serviciul perfect, relatia perfecta – vei fi mereu frustrat. Lumea nu ofera perfectiunea in aceasta privinta; ea iti ofera pur si simplu oportunitatea de a evolua si de a te schimba. Daca te uiti in jurul tau, vei vedea multe cai deschise autoexprimarii; unele iti vor cere sa te adaptezi. E ok, e bine sa fii adaptabil, e bine sa intelegi ca acelasi lucru poate fi spus si facut in multe feluri. Desprinde-te de ideile tale preconcepute, fiecare moment este nou si fiecare situatie cere ceva diferit de la tine. Fiecare experienta ce vine spre tine te va intreba daca esti dispus sa nu te mai cramponezi, daca esti dispus sa ai incredere, daca esti dispus sa pasesti afara din timp. Lumea nu-ti poate oferi o viata stabila si previzibila; toate lucrurile din lume se afla intr-un proces de schimbare, nimic nu e stabil si previzibil. Nimic nu-ti va oferi altceva decat securitate temporara. Gandurile vin si pleaca, relatiile incep si se termina, trupurile se nasc si pier. Iata tot ce iti poate oferi lumea: evolutie, schimbare, caracter tranzitoriu al lucrurilor. Ca sa pricepi ceva din aceasta lume, trebuie sa inveti sa privesti dincolo de forma, catre intentia creativa; fii receptiv la intentia aflata in spatele modului de exprimare a unei persoane si vei vedea mai clar ce inseamna aceasta pentru ea. A privi dincolo de forma este un alt mod de a spune “priveste dincolo de propriile tale idei preconcepute“. Ca sa-l vezi pe semenul tau asa cum este el in realitate, trebuie sa privesti dincolo de prejudecatile tale despre el. Daca vrei sa-l cunosti, trebuie sa te apropii de el, sa-ti deschizi inima si sa-l intrebi care ii este intentia. Fiecare situatie din viata ta iti ofera oportunitatea de a capata o mai mare apropiere de ceilalti si o mai mare libertate. Daca vrei sa gasesti adevarul, priveste inauntrul tau, priveste-ti propriile intentii. Atunci nu este cu putinta sa interpretezi gresit intentiile altuia. Pana nu vei intelege ca oricine este bun, iti va fi greu sa gasesti bunatate in tine insuti sau in altii. Renunta la judecatile pe care vrei sa le faci, caci ele nu sunt altceva decat un atac lipsit de sens impotriva cuiva a carui bunatate nu o poti vedea. Nu exista fiinta umana care sa nu merite iertarea si iubirea ta. Fiecare judecata pe care o faci despre aproapele tau vadeste cu mare precizie ceea ce urasti sau nu poti accepta la tine insuti; nu urasti pe cineva decat in cazul in care iti aduce aminte de tine insuti… Aceasta lume este ca o scoala si ai venit aici ca sa inveti; a invata inseamna a face greseli si a le corecta. A invata nu inseamna a face tot timpul ceea ce este bine; daca ai face tot timpul ceea ce e bine, ce nevoie ar mai fi sa vii la scoala? Nu incerca sa fii perfect, este un tel nepotrivit; doreste in schimb, sa recunosti fiecare greseala pe care o faci, ca sa poti invata din ea. Perfectiunea vine spontan si fara efort numai atunci cand spui adevarul, cand renunti la dorinta de a-i impresiona pe altii, cand iti abandonezi falsa mandrie. Impartaseste altora din experienta ta, dar nu cauta sa le-o impui, caci nu stii ce nevoi au altii si nu este treaba ta s-o stii; aminteste-ti de ceea ce este bun in aproapele tau si in tine insuti, recunoaste-ti greselile si fii tolerant fata de greselile pe care le fac altii. Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Liber să te duci cu alţii/altele – sau ce? Nu ştiu de ce am impresia că 98% din cei care au citit titlul, la asta s-au gândit. Şi adevărul ăsta e. Odată ce ai intrat într-o relaţie de cuplu, asta e prima libertate la care renunţi de bunăvoie. „Tu eşti jumătatea mea” şi „Te iubesc numai pe tine” ocupă, de departe, locurile fruntaşe în declaraţiile de dragoste ale tuturor timpurilor.

Credem că acea căutare a sufletului înseamnă să găsim un om. Perechea. Jumătatea. Cel/cea care să ne completeze pe deplin. Care poate să pună ceva acolo unde este o lipsă. Veacuri întregi de eşec nu ne-au făcut să ne învăţăm minte. Am văzut asta de mii de ori: în familie, la prieteni, acasă la noi. Sincer, câte cupluri longevive care nu şi-au pierdut scânteia sunt printre noi? Din câte ştim, Romeo şi Julieta au murit de tineri…

În timp, oamenii se cunosc, se împrietenesc, îşi construiesc împreună o viaţă. Dar scânteia, nebunia, sentimentul acela copleşitor că totul are un sens şi că ai puterea să dărâmi munţii mai apare sporadic. Ca o burniţă nehotărâtă acolo unde cândva fusese o rupere de nori.

Dar, bineînţeles, asta nu pare să aibă legătură cu faptul că nu-ţi mai permiţi (sau nu ţi se mai permite) să te uiţi după alţii/altele. Libertatea în cuplu înseamnă mai mult decât atât. Nu înseamnă nici că: „Eu aş vrea să fiu vegetariană, dar nu pot pentru că el mănâncă cu carne”; sau: „Mi-ar plăcea să meditez dimineaţa, dar nu vreau s-o deranjez pe iubita mea” (de parcă ea ar putea să audă cum se luptă el cu propriile gânduri).

Publicitate

Libertatea în cuplu este, de fapt, libertate pur şi simplu. Cât de bine ştii să fii liber cu tine însuţi, indiferent de prezenţa celuilalt lângă tine. La urma urmei, ce te ţine? Libertatea înseamnă să faci ce vrei, da. Adică să fii capabil să-ţi îndeplineşti scopurile, pe deplin conştient de consecinţele pe care le implică fiecare alegere.

În măsura în care reuşeşti să faci tot ce ţi-ai propus, eşti liber. Dacă îţi cauţi mereu ţapi ispăşitori, dacă te deturnează cea mai mică strâmbătură din nas a celui de lângă tine, se cheamă că mai ai de lucrat la libertatea ta.

Oricât ne-am lovi cu pumnii-n piept să vrem să fim lăsaţi slobozi, câtă vreme nu ne dăm noi înşine voie să fim, degeaba ne uităm cu reproş la celălalt. Adevărul e că nu ne poate ţine nimeni sub papuc dacă noi nu vrem să rămânem acolo. Lanţurile care ne leagă sunt croşetate chiar de mâna noastră.

Nici crizele, nici rugăminţile şi nici ameninţările nu te pot atinge atunci când ai un scop precis. Când ştii ce vrei, cauţi soluţii, nu ţapi ispăşitori. Dar n-ai cum să tragi de tine să ajungi până acolo, dacă nu ţi-a venit timpul. N-o să reuşeşti să te arunci de pe cornişă dacă nu ţi-au crescut încă aripi. Rişti să-ţi rupi gâtul, să rămâi fără speranţă.

Fiecare lucru la timpul lui. Cunosc cupluri în care cei doi au avut curajul să pună pe tapet inclusiv problema relaţiilor deschise. Unele s-au rupt, altele rezistă – tocmai de aceea. Nu cred că ce îi ţine neapărat este că se uită relaxaţi după alţii/altele. Îi ţine faptul că au îndrăznit fiecare să-şi acorde lui însuşi şi celuilalt libertatea de a fi el/ea însuşi. E o operă de-o viaţă.

Sursa: Putere de Femeie

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!


Publicitate


Alte Articole