Noam Chomsky este profesor de lingvistică la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, lingvist, filosof, personalitate publică, autor de cărți și analist politic considerat unul dintre cei mai proeminenți gânditori ai timpului nostru, spune El Club de los Libros Perdidos.
Cărțile sale au fost distribuite în toată lumea. Deosebit de popular este lista sa de modalități de manipulare a conștiinței umane, care sunt folosite de mass-media și guverne.
Citiți-le și veți înțelege mai multe:
1. Distragerea atenției.
Principalul element al managementului social este de a abate atenția oamenilor de la problemele și deciziile importante luate de cercurile de conducere politice și economice prin umplerea constantă a spațiului informațional cu mesaje neimportante.
Tehnica de distragere a atenției este esențială pentru a împiedica cetățenii să dobândească cunoștințe importante în domeniul schimbării filosofice moderne, științe avansate, economie, psihologie, neurobiologie și cibernetică.
În schimb, spațiul informațional este plin de știri despre sporturi, spectacole, vedete și alte informații bazate pe instincte umane: scandaluri, bătăi, infidelitate…
2. Problemă – Reacție – Soluție.
Se creează o problemă, un fel de „situație” calculată pentru a provoca o anumită reacție în rândul populației, astfel încât ea însăși să necesite adoptarea măsurilor necesare cercurilor conducătoare.
De exemplu, înmulțirea jafurilor sau să organizarea de atacuri sângeroase pentru a-i determina pe cetățeni să solicite legi și politici de securitate mai puternice care încalcă libertățile civile.
Sau se provoace un fel de criză economică, teroristă sau provocată de un virus pentru a forța oamenii în mintea lor să ia măsuri pentru a elimina consecințele acesteia, deși cu încălcarea drepturilor lor sociale, ca „rău necesar”. Trebuie să înțelegeți că crizele nu se nasc singure.
3. Gradualitate.
Pentru a realiza adoptarea oricărei măsuri nepopulare, este suficient să o introducem treptat, zi de zi, an de an. Așa s-au impus în mod fundamental condiții socio-economice noi (neoliberalismul) la nivel global în anii 1980 și 1990.
Minimizarea funcțiilor statului, privatizare, incertitudine, instabilitate, șomaj masiv, salarii care nu mai oferă o viață decentă. Dacă toate acestea dacă s-ar întâmpla în același timp, cu siguranță ar duce la o revoluție.
4. Amânarea punerii în execuție.
O altă modalitate de a promova o decizie nepopulară este de a o prezenta ca „rea și necesară” și de a obține consimțământul cetățenilor în momentul de față pentru a o implementa în viitor. Este mult mai ușor să faci sacrificii în viitor decât în prezent.
În primul rând, pentru că nu se va întâmpla imediat. În al doilea rând, pentru că oamenii vor să aibe speranțe naive că „mâine totul se va schimba în bine” și că sacrificiile cerute de la ei se vor sfârși. Acest lucru oferă cetățenilor mai mult timp să se obișnuiască cu ideea schimbării și să o accepte când vine momentul.
5. Infantilizarea oamenilor.
Majoritatea discursurilor de propagandă destinate publicului larg folosesc argumente, personaje, cuvinte și intonație ca și cum ar fi copii de vârstă școlară cu întârzieri în dezvoltare sau persoane cu dizabilități mintale.
Cu cât cineva încearcă să inducă în eroare ascultătorul, cu atât mai mult încearcă să folosească tipare de vorbire copilărească. De ce?
Dacă cineva se adresează unei persoane ca și cum ar fi avut 12 ani, atunci din cauza sugestibilității, răspunsul sau reacția acestei persoane va lipsi și de o evaluare critică, care este tipică pentru copii.
6. Accentul pe emoții.
Influențarea emoțiilor este o tehnică clasică de programare neurolingvistică, menită să blocheze capacitatea oamenilor de a analiza rațional și, ca rezultat – în general, a capacității de a înțelege critic ceea ce se întâmplă.
Pe de altă parte, utilizarea factorului emoțional vă permite să deschideți ușa către subconștient pentru a introduce gânduri, dorințe, frici, constrângeri.
7. Porstirea populației.
O strategie importantă este asigurarea faptului că oamenii devin incapabili să înțeleagă tehnicile și metodele utilizate pentru ai controla și ai supune.
Calitatea educației oferite claselor sociale inferioare trebuie să fie cât mai mediocru posibil, astfel încât ignoranța care separă clasele sociale inferioare de clasele superioare să rămână la un nivel pe care clasele inferioare nu îl pot depăși.
8. Promovarea modei pentru mediocritate.
Autoritățile încearcă să introducă ideea că este la modă să fii prost, vulgar și needucat. Această metodă este merge in paralel cu cea anterioară, întrucât tot ce este mediocru în lumea modernă apare în cantități uriașe în orice sferă socială – de la religie și știință la artă și politică.
Scandalurile, tabloidele, vrăjitoria și magia, umorul dubios și acțiunile populiste sunt toate utile pentru a atinge un singur scop: de a împiedica oamenii să aibă ocazia de a-și extinde conștiința către adevărata realitate.
9. Cultivarea sentimentelor de vinovăție.
O altă sarcină este de a face o persoană să creadă că numai ea este de vină pentru propriile nenorociri, care apar din cauza lipsei sale de gândire, abilități sau eforturi.
Drept urmare, în loc să se lupte împotriva sistemului economic, o persoană începe să se angajeze în auto-umilire, învinuindu-se de toate, ceea ce provoacă o depresie, ducând, printre altele, la inacțiune.
10. Cunoaștere excelentă a naturii umane.
În ultimii 50 de ani, progresele în dezvoltarea științei au condus la formarea unui decalaj crescând între cunoașterea oamenilor obișnuiți și informațiile pe care clasele conducătoare le posedă și le folosesc.
Datorită biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, sistemul are la dispoziție cunoștințe avansate despre o persoană atât în domeniul fiziologiei, cât și al psihicului. Sistemul a reușit să afle mai multe despre o persoană obișnuită decât știe aceasta despre sine.
Aceasta înseamnă că, în majoritatea cazurilor, sistemul are mai multă putere și mai mult control asupra oamenilor decât ei înșiși.
