Slănina este bogată în vitamine și minerale precum: vitamina B1 – 18,4%, vitamina B5 – 11,1%, vitamina B6 – 13,3%, vitamina B12 – 16,7%, vitamina PP – 20,1%, fosfor – 20,8%, seleniu – 36,5%
Beneficiile consumului de slănină:
Vitamina B1 face parte din cele mai importante enzime ale carbohidraților și metabolismului energetic, oferind organismului substanțe energetice, precum și metabolismul aminoacizilor cu lanț ramificat. Lipsa acestei vitamine duce la tulburări grave ale sistemului nervos, digestiv și cardiovascular.
Vitamina B5 este implicată în proteinele, grăsimile, metabolismul carbohidraților, metabolismul colesterolului, sinteza unui număr de hormoni, hemoglobina, favorizează absorbția aminoacizilor și a zaharurilor din intestin, susține funcția cortexului suprarenal. Lipsa acidului pantotenic poate duce la deteriorarea pielii și a mucoaselor.
Vitamina B6 este implicată în menținerea răspunsului imun, procesele de inhibare și excitație în sistemul nervos central, în conversia aminoacizilor, metabolismului triptofanului, lipidelor și acizilor nucleici, ajută la formarea normală a eritrocitelor, menținând nivelurile normale de homocisteină în sânge. Aportul insuficient de vitamina B6 este însoțit de scăderea apetitului, afectarea stării pielii, dezvoltarea homocisteinemiei, anemiei.
Vitamina B12 joacă un rol important în metabolismul și conversia aminoacizilor. Folatul și vitamina B12 sunt vitamine corelate implicate în hematopoieză. Deficitul de vitamina B12 duce la dezvoltarea deficitului parțial sau secundar de folat, precum și la anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Vitamina PP este implicată în reacțiile redox ale metabolismului energetic. Aportul insuficient de vitamina pp este însoțit de o modificare a stării normale a pielii, a tractului gastro-intestinal și a sistemului nervos.
Fosforul este implicat în multe procese fiziologice, inclusiv metabolismul energetic, reglează echilibrul acido-bazic, face parte din fosfolipide, nucleotide și acizi nucleici, necesari pentru mineralizarea oaselor și a dinților. Deficitul duce la anorexie, anemie, rahitism.
Seleniul – un element esențial al sistemului de apărare antioxidant al corpului uman, are efect imunomodulator, este implicat în reglarea acțiunii hormonilor tiroidieni. Deficitul duce la boala Kashin-Beck (osteoartrita cu deformări multiple a articulațiilor, coloanei vertebrale și a membrelor), boala Kesh (miocardiopatie endemică), trombastenie ereditară.
Compoziția chimică a slăninii se caracterizează prin conținut ridicat de proteine, grăsimi, acizi grași saturați, colesterol, vitamine (B3, B9, B12, C, E) și minerale (seleniu, cupru, zinc, fier, fosfor, potasiu, sodiu, magneziu, calciu).
Cum trebuie consumată slănina pentru a activa toate substanțele nutritive
Spre deosebire de majoritatea delicateselor din carne, slănina se consumă în majoritatea cazurilor după ce a fost gătită. Aceasta reprezintă de obicei prăjirea. În același timp, nu o preparați doar la tigaie, ci și pe grătar. Gradul de pregătire depinde de propriile preferințe.
În orice caz, trebuie avut în vedere faptul că tratamentul termic prelungit face slănina uscată și, prin urmare, mai dură. În cele mai multe cazuri, doar câteva minute de prăjire pe ambele părți sunt suficiente pentru ca această delicatesă din carne să-și dobândească calitățile organoleptice caracteristice, în primul rând, gustul și aroma intense.
Restricții de utilizare
Intoleranță individuală, supraponderalitate, boli ale sistemului cardiovascular și digestiv, colesterol ridicat.
Valoare nutritivă în 100 de grame:
- Proteine 30 gr
- Juriul 44 gr
- Carbohidrați 1,4 g
- Frasin 7,5 gr
- Apă 12,4 g
- Conținut caloric de 500 kcal
Multă sănătate!
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.