O persoană atrage singură problemele în viața sa, pentru că se gândește prea mult la ele. Înainte de a se îmbogății sau de a rămâne aproape fără mijloace de existență, persoana însăși a crezut că merită exact viața pe care o are acum.
Bogăția și sărăcia sunt doar stări de gândire ale unei persoane, care au fost înrădăcinate în el încă din copilărie.
Dacă o persoană s-a născut într-un anumit mediu sau a trăit în el pentru o perioadă lungă de timp, va absorbi informațiile din mediul înconjurător. Indiferent dacă acele condiții sunt favorabile sau rele, ele se vor reflecta în viața unei persoane.
Fiecare copil se naște unic, dar influența mediului înconjurător, a oamenilor care sunt în jurul său, formează anumite convingeri și percepții despre lume. Dacă un copil a crescut în sărăcie, va prelua toate obiceiurile pe care le au persoanele nonsuficiente. În consecință, va fi foarte dificil pentru el să se elibereze de sărăcie. Cel mai probabil, va trăi ca și părinții săi.
Cu toate acestea, există o serie de motive care fac ca o persoană să fie ostatica sărăciei genetice.
1. Mediul înconjurător
Dacă în casa în care a crescut copilul nu s-a schimbat niciodată nimic – nu s-a făcut nicio reparație, renovare, rearanjare, nu s-a cumpărat nimic nou, nici măcar curățenia nu era făcută cum trebuie, acest lucru a dus la faptul că micuțul a crescut cu, convingeri limitative.
Micuțul a crezut că nu merită nimic mai mult. Pe viitor, chiar dacă decide să lucreze din greu, totul va rămâne la fel.
O încăpere în care totul este răvășit face ca o persoană să creadă că nu este posibil să schimbe nimic nici în sfera materială, nici în gândire. Dacă o persoană este convinsă că nu va avea parte de schimbări, obiectivul său devine încercarea de a supraviețui în condițiile în care se află.
2. Lipsa dorinței de a cheltui bani pentru sine
Dacă o persoană nu poate cheltui bani pe ea însăși, înseamnă că această convingere a fost înrădăcinată în ea încă din copilărie. Totul începe cu faptul că, copilului i s-a refuzat achiziționarea de haine noi, jucării noi.
Părinții i-au spus în mod constant despre lipsa banilor. Ca rezultat, fraza “nu sunt bani” a rămas în mintea copilului și el a încetat să ceară chiar și cele mai elementare lucruri de la părinții săi.
Devenind adult, o astfel de persoană încetează să mai creadă că poate schimba ceva. El, urmând exemplul părinților săi, bunicilor, cumpără îmbrăcăminte rar, economisește fiecare bănuț, pentru că are o singură mentalitate – nu are bani. Această convingere a fost moștenită de la o generație la alta.
3. Auto-limitarea în toate lucrurile
Vă amintiți de vremurile (sau poate chiar trăiți și acum după acea regulă) când oamenii adunau lucruri nefolositoare? În acest fel, oamenii adunau atât de multe lucruri inutile, încât nu mai era loc liber pentru nimic.
Ei nu voiau să le arunce, spuneau că sunt lucruri bune și că este păcat să le arunce. Da, așa trăiau oamenii în timpul sovietic. O astfel de gândire corespunde psihologiei unei persoane sărace.
În acele vremuri era dificil să cumperi ceva, așa că oamenii adunau tot ce prindeau și spuneau că poate o să le folosească la un moment dat.
Cu toate acestea, obiceiurile generației mai în vârstă au fost preluate și de oamenii moderni. Dar încercând să se limiteze în toate, atrag doar sărăcia în viața lor, nu prosperitatea.
4. Programare pentru sărăcie
Unii oameni se tem pur și simplu să cheltuiască bani. Dacă li se refuza ceva în copilărie, la început asta provoca proteste, resentimente și capricii, dar treptat, micuțul a ajuns la concluzia că el pur și simplu nu merită niciun fel de daruri.
Treptat, copilul încetează să mai creadă în el însuși și în capacitățile sale, nu încearcă să se manifeste în niciun fel. O astfel de persoană este programată să fie săracă încă din copilărie, deci îi este dificil să înceapă să-și schimbe viața.
Nu merită să căutăm vinovați pentru faptul că o persoană se află într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, există multe motive pentru care acești oameni nu sunt în stare să câștige bani pentru o viață demnă sau să se îmbogățească.
Căutând motive, o persoană încearcă doar să se justifice, deoarece oamenii săraci se îndoiesc de ei înșiși, sunt disperați de situație și se află într-o depresie. Dar toate acestea nu fac decât să agraveze situația unei persoane.
Cu toate acestea, întotdeauna există o soluție, trebuie doar să facă anumite schimbări în viața lor. Dar din păcate, nu toți oamenii pot scăpa singuri de sărăcia programată, uneori au nevoie de ajutor din exterior, au nevoie ca cineva să îi împingă de la spate.
De ce? Pentru că puțini sunt cei care sunt cu adevărat pregătiți să lucreze cu ei înșiși, cu convingerile lor (impuse) și cu gândirea lor.
