Iubirea te ia de mână şi te face să pluteşti, dar apoi tot ea te izbeşte de pământ şi te împrăştie în toate zările, încât te întrebi dacă vei mai fi vreodată întreg

"Noi toți ne-am născut pentru a iubi. Acesta este principiul existenței noastre și singurul său sfârșit." – Benjamin Disraeli Asumă-ți răbdarea cu care cauți iubirea. Și curajul de a fi acolo atunci când o vei găsi. Dragostea nu doare. Nu te face să plângi. Nu te scufundă în deprimare și singurătate. Dragostea atinge suflete, scaldă în căldură și frumusețe inimile care se caută, unește gânduri și emoții, umple goluri și lipește bucăți de suflet pierdute pentru totdeauna. Dragostea este generoasă și blândă, chiar și cu cei care o confundă, chiar și cu cei care spun „te iubesc” dar nu-i înțeleg adevărata semnificație, chiar și cu cei care se mulțumesc cu câteva nopți de pasiune. Dragostea nu pedepsește. Nu ține ranchiună. Nu te ceartă. Nu te învinuiește pentru faptul că uneori tinzi să accepți sentimente banale, suflete goale și reci lângă tine de teama singurătății. Dragostea rămâne la fel de pură și încântătoare ca întotdeauna. La fel de misterioasă și tăcută. La fel de frumoasă și zâmbitoare. Noi suntem cei care ne schimbăm. Noi suntem cei care ne mulțumim cu puțin ca mai apoi să aflăm că nu este suficient. Noi suntem cei care ne plângem alegerile. Cei care nu știu să aștepte, să spere, să creadă într-un suflet asemănător cu al nostru. Noi suntem cei care ne grăbim să acceptăm lângă noi persoane care ne vor face nefericiți, oameni care nu ne pot întregi oricât am încerca. Pentru că pasiunea, atracția, chimia dintre două trupuri nu înseamnă neapărat și întregire, regăsirea a două suflete. E ca și cum te-ai trezi în mijlocul iernii cu nimic altceva decât cu o păturică care să-ți acopere trupul, astfel încât gerul singurătății să nu te înghețe. Și nu vei îngheța. Îți va fi frig totuși. Și vor fi unele nopți cu ger cumplit care îți vor transforma sufletul în țurțuri de gheață. Și vor fi momente în care îți vei dori să fi așteptat, să fi înfruntat teama de a rămâne singur decât cumplita dezolare care te cuprinde în timp ce sufletul ți-a înghețat. Dragostea ține de cald sufletelor pereche. E ca și cum în miezul celei mai cumplite ierni arde un soare numai pentru ele. Un soare numai al lor. Dragostea își revarsă magia și frumusețea numai asupra celor care împărtășesc aceleași emoții, aceleași gânduri, aceleași trăiri. Este dătătoare de pace, de armonie, de simplitate și frumusețe. Așa că nu fi în căutare de înlocuitor al iubirii. Nu te mulțumi să îmbraci sufletul în haine contrafăcute, chiar dacă alții nu văd diferențele tu singur vei ști că nu sunt originale. Nu te grăbi să alegi un suflet doar pentru ambalajul frumos în care vine. Poate alții vor fi înșelați de hârtia lucioasă și scumpă în care este împachetat, dar tu vei știi că nu este nimic de valoare înăuntru. Dragostea este cel mai frumos sentiment din lume. Să poți simți și avea în viața ta un suflet cu care să o împarți, cu care să te bucuri și să te simți fericit este cel mai mare dar pe care ți-l poți face în viața aceasta. Căci dragostea nu se oprește la omul pe care îl iubești. Dragostea este mereu în căutare de iubire, de suflete pure, greu încercate, care vor ști să-i prețuiască calitățile, care vor ști să o dea mai departe altor suflete. Dragostea este un izvor nesecat de bunătate, blândețe, generozitate, căldură și speranță pentru cei care știu să aștepte, pentru cei care știu să aleagă corect, pentru cei care știu să vadă dincolo de exterior și să citească în adâncul sufletelor.. "Nu există balanța pentru cântărirea sentimentelor. Se spune că în dragoste, întotdeauna, dai mai mult decât primești sau, poate, e invers? Să iubești și să-i dăruiești persoanei iubite ce-și dorește, nu doar posibilitatea de a-și satisface plăcerile mondene, ci să-i jertfești chiar onoarea ta este, oare, o dovadă supremă de dragoste, sau de nesfârșită încredere, sau de copilărească naivitate, sau, pur și simplu, de nesăbuință?" – Honore de Balzac Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

“Să fii iubit de cineva îți dă putere, iar să iubești pe cineva îți dă curaj.” – Lao Tzu

Elogiem cu toţii iubirea şi o pictăm în culori cât mai calde şi strălucitoare; o ridicăm în slăvi, ne dorim să o întâlnim, tânjim după ea. Iubirea mişcă munţii din loc şi e cea mai puternică forţă din univers, iubirea ne face mai fericiţi şi mai frumoşi, despre iubire se scriu cărţi şi pentru iubire mor oameni. Dar nimeni nu vorbeşte despre cealaltă faţă a iubirii…ura de după desparțire.

Iubirea te ia de mână şi te face să pluteşti, dar apoi tot ea te izbeşte de pământ şi te împrăştie în toate zările, încât te întrebi dacă vei mai fi vreodată întreg. Iubirea taie în carne vie şi scoate la suprafaţă toate lucrurile pe care le-ai urât vreodată la tine şi ai încercat să le ascunzi cât mai în abisul sinelui, să nu ştii decât tu de ele. Toate defectele şi slăbiciunile de care ai vrut să uiţi şi le-ai îngropat adânc sub haina personalităţii şi norme sociale răbufnesc, iar acum trăieşti orice senzaţie la intensitate maximă.

Cel mai sigur om din lume devine nesigur la gândul că poate nu este destul de bun, că există cineva care să-i ofere celuilalt mai mult. Iubirea naşte monştri. Gelozia, furia, ura…ea, iubirea îi trezeşte pe toţi la viaţă. Toate nesiguranţele pe care le-ai ţinut ascunse în tine se amplifică toate acum, eşti ca un vulcan care erupe şi apeşi pedala de acceleraţie fără să te opreşti doar ca să vezi cât de tare poţi să mergi. Iubirea nu doar te mângâie, ea te zgârie şi îţi lasa urme adânci în carne, îţi lasă umbre pe chip şi cicatrici pe piele. Lacrimile crestează drumuri în jurul ochilor, iar prin nări respiri şi inspiri resentimente, durere şi neputinţă. Nu toate poveştile de iubire se scriu cu nostalgie şi cu zâmbetul pe buze, altele se scriu cu sânge.

Nici nu mai ştii dacă iubeşti sau urăşti, simţi gustul fierii dimineaţa, la prânz şi seara, până când la un moment dat te obişnuieşti cu el. Apoi bei lichidul ăla de sete, din obişnuinţă sau din simplul motiv că niciun alt sentiment nu mai trezeşte vreo urmă de emoţie în tine; speranţa, compasiunea, prietenia, toate au acelaşi gust insipid al apei. Numai iubirea e amară şi e singura care te face să simţi că trăieşti, iar asta nu doar pentru că îţi simţi inima lovindu-te în piept cu putere. Iubirea nu e doar lumină, iubirea e întuneric, gol, frustrare, durere, chin.

Publicitate

Cine spune că n-a trăit vreodată aşa ceva e un ipocrit, un laş care îşi reneagă trecutul şi tot ce l-aş întreba pe un astfel de om este dacă a fost călăul sau victima? Puţin îmi pasă de părerea celor care vor sări acum spunând că asta nu e iubire, celor care iubesc doar pentru că sunt iubiţi, ca şi cum iubirea e un schimb la talcioc unde cântăreşti cu atenţie cât dai de la tine ca să nu ieşi pe minus. Să iubeşti pe cineva fără să aştepţi nimic în schimb, aia e iubire; să-i dai tot ce ai, iar când nu mai ai nimic să i te dai chiar pe tine însuţi, aia e iubire.

Şi nu, nu e obsesie, pentru că la un moment dat când te va izbi realitatea în faţă şi vei fi la fel de consumat ca o ţigară care a ajuns la filtru, când orice sentiment ai încerca va avea gustul amar al iubirii şi vei trece apatic prin viaţă, atunci îţi vei da seama că nu mai ai nimic. Iar oamenii care nu mai au nimic sunt cei mai puternici pentru că pot să renască. Dacă au mai trecut şi prin Iad şi au ieşit vii de acolo, nu mai e nimic acum care să le stea în cale.

Cât despre cel iubit n-am să înţeleg niciodată plăcerea lui de a-l nimici pe cel care-l iubeşte. Plăcerea de a-i transforma inima într-un joc de darts în care caută să găsească punctul cel mai vulnerabil. Şi aruncă săgeţi una după alta, în timp ce celălalt stă şi îşi acceptă soarta ca un Hristos răstignit pe cruce. Pentru că iubirea nu doar te ia de mână şi te mângâie pe creştetul capului, ea te aruncă la pământ şi te calcă în picioare, îţi râde în faţă şi te îmbolnăveşte, te face să îţi tuşeşti şi ultima urmă de umanitate din tine şi îţi zdrobeşte fiecare părticică din cel care ai fost cândva.

După ce întâlneşti iubirea te uiţi în oglindă şi nu te mai recunoşti…ori eşti un om mai bun, ori ultimul om de pe pământ. Oricum ar fi, iubirea nu te lasă la fel. Şi de acum înainte nimic nu o să mai aibă vreodată acelaşi gust… Te întrebi, apoi, dacă vei mai putea iubi vreodată atât de mult. Poate că nu. Dar măcar n-o să mai fii martir din nou.

Sursa: journalulevei.wordpress.com

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Afla care sunt in viziunea lui Deepak Chopra cei cinci pasi prin care poti accede in viata ta catre iubirea adevarata si implinirea interioara.
“Iubirea poate vindeca. Iubirea poate reinnoi. Iubirea poate sa ne faca sa ne simtim in siguranta. Iubirea poate sa ne inspire cu putere. Iubirea poate sa ne aduca mai aproape de Dumnezeu.”
(Deepak Chopra, The Path to Love, Partea 3) Iubirea este o forta in care trebuie sa crezi la fel de mult cum ar trebui sa crezi in tine insati. Iubirea este o forta care trebuie impartasita si data mai departe nu doar celor dragi, ci lumii intregi. Urmariti sfaturile lui Deepak si cititi cartea daca aveti ocazia. Sfaturile sunt minunate si pot aduce in viata voastra iubirea. Pasul 1: SA crezi in iubire… Este suficient ca o inima sa creada suficient de tare in iubire pentru ca mai devreme sau mai tarziu iubirea sa se instaleze in acea inima. Iubirea se intampla celor care cred in ea, celor care spera la ea, celor care si-o doresc cu ardoare, celor care, desi neaga ca si-ar dori-o sau nu se simt pregatiti pentru ea, in adancul inimii lor, simt ardoarea iubirii, o simt ca facand parte din ei. A crede in iubire este cel dintai pas inspre realizarea iubirii. Este identic cu a crede in existenta universului. “Credinta in iubire este un fel de convingere spirituala”, spune Chopra in revista Oprah.com. “O convingere care afirma ca iubirea exista ca o calitate universala, dincolo de noi, care nu poate fi infranta niciodata, ci doar acoperita”. Daca vrei sa iubesti si sa fii iubita crede in puterea iubirii si in capacitatea ta de a gasi aceasta putere. Chopra ne da un sfat incredibil de real: “Pentru a-l gasi pe cei potrivit, devino tu cel potrivit.” “Iar si mai bine ar fi sa ai incredere in iubire ca parte din tine”. Pasul 2: SA nu limitezi iubirea doar la cativa oameni, negand-o celorlalti… “Daca iubirea este universala, spune Chopra in aceeasi revista, atunci nimeni nu poate fi lasat pe dinafara… Sa ii lasi pe ceilalti dinafara iubirii tale este ca si cum i-ai invita sa te lase si ei pe tine dinafara iubirii lor”. Chopra ne sfatuieste sa ne revarsam dragostea nu doar asupra persoanelor apropiate, ci si asupra celorlalte persoane din jurul nostru. Sa nu facem excluderi, ne reaminteste Chopra, chiar daca suntem indreptatiti sa ne iubim spre exemplu proprii copii mai mult decat pe cei ai vecinului.iubire adevarata, implinire interioara Sa iubim fiecare rasarit de soare, fiecare fir de iarba, fiecare copil, fiecare raza de soare. Sa le iubim chiar daca raza de soare nu rasare la geamul nostru, chiar daca copilul nu se joaca in casa noastra, chiar daca firul de iarba creste in curtea vecinului, chiar daca rasaritul de mare poate fi surprins doar in cartierul vecin. Pasul 3: SA faci din cautarea iubirii o cautare interioara… “Cand iei pe cineva in inima ta este ca si cum ai umple o gaura inauntrul inimii. Daca, ulterior, acea persoana pe care ai luat-o in inima ta te respinge sau te dispretuieste, gaura dinauntru reapare cu o durere teribila”, spune Chopra in articolul aparut in revista Oprah.com. Aceasta gaura, adauga insa Chopra, se afla dintotdeauna in inima ta. Poate ai ignorat-o, poate nu ai stat sa o asculti, poate nu ai fost constient de ea… dar nimeni nu o poate umple pentru totdeauna exceptand propria persoana. Golul din inima nu poate fi astupat decat de tine insati. Acea mica fisura din inima cu care ne nastem, acest calcai vulnerabil al lui Ahile, plasat direct in inima care ne lipseste pentru a simti implinirea totala, este de fapt cautarea interioara. Inainte de a porni spre drumul catre iubire, porneste spre drumul catre tine insati. Inainte de a simti implinirea printr-o alta persoana, trebuie sa simti implinirea prin tine insati. Pasul 4: SA cauti alti oameni care pretuiesc iubirea la fel de mult ca tine… Daca vrei sa gasesti linistea, du-te in mijlocul linistii. Daca sustii ca iubesti soarele, cauta soarele acolo unde apare el. Daca sustii ca iubesti natura, du-te in mijlocul naturii sau fa ceva pentru binele ei. Daca doresti sa fii luminos, inconjoara-te de oameni luminosi. Daca doresti sa iti dezvolti inteligenta, du-te in mijlocul oamenilor inteligenti. Este simplu. Este o invatatura nescrisa, stiuta de mii de ani, care se poate aplica si in cazul iubirii, adauga Deepak Chopra in articolul publicat in revista oprah.com. “Daca vrei sa afli despre orice experienta umana, cauta-i pe cei care au mers pe drumul acelei experiente umane”. Daca doresti sa gasesti iubirea adevarata, cauta in jurul tau oameni care au trait sau traiesc iubirea adevarata, oameni care cunosc profunzimea iubirii, o pretuiesc, o experimenteaza asa cum ti-o doresti tu, au castigat prin experienta intelepciune in ale iubirii. Pasul 5: SA crezi ca iubirea este o forta puternica… Este ultimul pas in atingerea iubirii, insa este un pas important care sustine ceilalti pasi. Iubirea este o forta. Puternica, intensa, minunata. Trebuie sa crezi in aceasta forta, trebuie sa crezi in forta iubirii. Trebuie sa crezi ca iubirea poate face multe. Chiar poate: poate risipi nesiguranta, sovaielile, dubiile si poate dizolva chiar si ura. Iar daca iubirea nu ar fi o forta, adauga Chopra, atunci ar exista prea multe motive de a actiona din noniubire. “Vedem in jurul nostru oameni care in mod nebunesc urmaresc placerea sau banii sau statutul deoarece nu au incredere in iubire. Fara increderea ca iubirea poate face diferenta, evident ca vom cauta surogate. Placerea, baniii sau statutul sunt compensatii cand iubirea este absenta sau prea slaba ca sa iti transforme viata. Nimeni nu trebuie sa renunte la asemenea surogate, insa conteaza sa stie ca acestea sunt non-iubire”.., adauga Chopra pentru aceeasi revista.