Iubirea te ia de mână şi te face să pluteşti, dar apoi tot ea te izbeşte de pământ şi te împrăştie în toate zările, încât te întrebi dacă vei mai fi vreodată întreg

De cele mai multe ori, nu mi-am realizat scopurile. La mijlocul drumului îmi pierdeam interesul și mă întorceam din cale. Acestea erau greșeli pe care le făceam iar și iar. Nu înțelegeam comportamentul meu neefectiv, care nu-mi permitea să duc lucrurile până la capăt. Și așa a fost mult timp. Până când nu am practicat o sesiune psihologică, care se numește Atmosferă curată. În timpul sesiunii, am descoperit stereotipuri nefundamentate de comportament, care duceau toate începuturile mele la „nu”. Mai târziu am descoperit să un asemenea comportament este caracteristic mai multor oameni. Nu voi vorbi în numele tuturor. Sunt oameni care își înțeleg greșeala și acționează corect. Ei își ating scopurile. Își duc lucrurile până la capăt. Fiecare are scopuri în viață. Să slăbești. Să înveți engleza. Să faci un joc pe computer. Să înveți să cânți la chitară. Să mergi la sală. Să scrii o carte. Să alergi în fiecare dimineață. Să călătorești. Să fotografiezi. Să-ți deschizi o afacere. Toate cele enumerate mai sus sunt atribuite scopurilor personale. De fiecare dată când îmi puneam un nou scop, le povesteam prietenilor, părinților sau colegilor de la muncă despre acesta. Le spuneam că vreau să fac asta și asta. Sau chiar le spuneam că am început să fac deja ceva.
  • ”Apropo, vreau să scriu un roman”
  • ”Împreună cu prietenii facem un joc pe computer”
  • ”Vreau să-mi deschid propriul business”
Când povesteam despre planurile mele, de cele mai multe ori, 95%, nu duceam lucrurile până la capăt. Scopul nu mi se mai părea atractiv sau drumul către el mi se părea lung și nu îmi aducea satisfacție. Am observat că reușeam să-mi realizez planurile despre care nu spuneam nimănui. Un experiment interesant Am încercat să mă documentez în Internet, și BINGO! am descoperit America. Profesorul german de psihologie Piter Golvitzer cercetează acest subiect de 15 ani. Odată a făcut un experiment interesant. În calitate de șoareci experimentali, profesorul a ales o grupă de studenți de la facultatea de juridică. Scopul experimentului: să stabilească, influențează declarațiile publice asupra scopurilor personale. Pentru asta, Golvitzer a făcut o listă cu expresii gen: “Vreau să învăț cât mai mult din domeniul juridic”, “Vreau să devin un avocat de succes” și altele. Fiecare student trebuia să le dea o notă pe o scară de la „De acord!” sau „Nu sunt de acord!”. Sondajul s-a desfărșurat anonim. După dorință, cei chestionați puteau să-și scrie numele. De asemenea, studenții au fost rugați să scrie trei lucruri sigure pe care le vor face pentru a deveni avocați de succes. Răspunsurile tipice erau: “Eu vreau să citesc regulat periodicile despre justiție” sau orice de acest gen. Când studenții i-au întors chestionarele, profesorul german a descoperit că majoritatea au răspuns la toate întrebările și s-au semnat. Unii dintre ei nu au răspuns nici la o întrebare… Cei care și-au păstrat planurile în secret… Studenții nu au bănuit să planurile lor vor fi verificate în practică. Ei au prezentat chestionarele și au uitat de asta. Însă cercetătorii, în frunte cu Golvitzer au plănuit ceva… Psihologii au așteptat o perioadă, după care au creat o situație artificială prin care i-au verificat. Ei i-au rugat pe studenți să îi ajute într-un proiect, care necesita analiza a peste 20 de dosare criminale. Studenților li s-a spus că ei trebuie să lucreze intensiv. Însă, fiecare avea dreptul să lase ajutorul și să plece în orice moment. Dosarele criminale erau destul de serioase. Ele necesitau activitatea substanței cenușii la maxim. Rezultatele experimentului erau impunătoare: Cei care și-au destăinuit planurile de viitor, și-au luat tălpășița. Ei s-au îndepărtat de activitate propusă. Și asta în ciuda faptului că vor să-și construiască o carieră în justiție! Cei care și-au păstrat planurile pentru ei, au reușit să îndeplinească muncă. De ce oamenii spun despre planurile lor? Golvitzer consideră că asta are legătură cu sentimentul autoindentificării. Noi toți vrem să fim oameni ideali. Însă declararea planurilor noastre, de a munci intensiv, de cele mai multe ori sunt actorie simbolică. Asta ne ajută să ne identificăm cu rolul pe care îl vrem în societate. De exemplu: “Sunt jurist”, “Sunt scriitor”, “Sunt fotograf”, “Sunt programist”. Însă lacomul Piter Golvitzer a mai făcut un experiment pentru a se convinge în adevărul descoperit. Studenților le-au fost arătate fotografii ale judecătoriilor. Ele se deosebeau după mărime. De la una foarte mică, la una foarte mare. Cei anchetați au fost întrebați: “Te simți cel mai tare jurist acum?” Cei anchetați trebuiau să-și dea o notă sentimentului de mândrie și să răspundă la întrebare, alegând una dintre fotografii. Cu cât alegi o fotografie mai mare, cu atât mai împlinit te simți. Nimeni nu a fost uimit când studenții care au spus despre planurile lor de viitor și au eșuat în practică, au ales fotografiile mai mari. Doar o simplă declarație a faptului că ei vor să devină juriști îi făceau să se simtă așa ca și cum deja erau juriști buni. Asta le-a mărit părerea proprie, paradoxal micșorând capacitățile lor de a face față lucrurilor grele. Ei au devenit legende în imaginația lor. Însă legendele nu șterg pragul și munca murdară. Sursa: dozadesucces.ro
Publicitate

“Să fii iubit de cineva îți dă putere, iar să iubești pe cineva îți dă curaj.” – Lao Tzu

Elogiem cu toţii iubirea şi o pictăm în culori cât mai calde şi strălucitoare; o ridicăm în slăvi, ne dorim să o întâlnim, tânjim după ea. Iubirea mişcă munţii din loc şi e cea mai puternică forţă din univers, iubirea ne face mai fericiţi şi mai frumoşi, despre iubire se scriu cărţi şi pentru iubire mor oameni. Dar nimeni nu vorbeşte despre cealaltă faţă a iubirii…ura de după desparțire.

Iubirea te ia de mână şi te face să pluteşti, dar apoi tot ea te izbeşte de pământ şi te împrăştie în toate zările, încât te întrebi dacă vei mai fi vreodată întreg. Iubirea taie în carne vie şi scoate la suprafaţă toate lucrurile pe care le-ai urât vreodată la tine şi ai încercat să le ascunzi cât mai în abisul sinelui, să nu ştii decât tu de ele. Toate defectele şi slăbiciunile de care ai vrut să uiţi şi le-ai îngropat adânc sub haina personalităţii şi norme sociale răbufnesc, iar acum trăieşti orice senzaţie la intensitate maximă.

Cel mai sigur om din lume devine nesigur la gândul că poate nu este destul de bun, că există cineva care să-i ofere celuilalt mai mult. Iubirea naşte monştri. Gelozia, furia, ura…ea, iubirea îi trezeşte pe toţi la viaţă. Toate nesiguranţele pe care le-ai ţinut ascunse în tine se amplifică toate acum, eşti ca un vulcan care erupe şi apeşi pedala de acceleraţie fără să te opreşti doar ca să vezi cât de tare poţi să mergi. Iubirea nu doar te mângâie, ea te zgârie şi îţi lasa urme adânci în carne, îţi lasă umbre pe chip şi cicatrici pe piele. Lacrimile crestează drumuri în jurul ochilor, iar prin nări respiri şi inspiri resentimente, durere şi neputinţă. Nu toate poveştile de iubire se scriu cu nostalgie şi cu zâmbetul pe buze, altele se scriu cu sânge.

Nici nu mai ştii dacă iubeşti sau urăşti, simţi gustul fierii dimineaţa, la prânz şi seara, până când la un moment dat te obişnuieşti cu el. Apoi bei lichidul ăla de sete, din obişnuinţă sau din simplul motiv că niciun alt sentiment nu mai trezeşte vreo urmă de emoţie în tine; speranţa, compasiunea, prietenia, toate au acelaşi gust insipid al apei. Numai iubirea e amară şi e singura care te face să simţi că trăieşti, iar asta nu doar pentru că îţi simţi inima lovindu-te în piept cu putere. Iubirea nu e doar lumină, iubirea e întuneric, gol, frustrare, durere, chin.

Publicitate

Cine spune că n-a trăit vreodată aşa ceva e un ipocrit, un laş care îşi reneagă trecutul şi tot ce l-aş întreba pe un astfel de om este dacă a fost călăul sau victima? Puţin îmi pasă de părerea celor care vor sări acum spunând că asta nu e iubire, celor care iubesc doar pentru că sunt iubiţi, ca şi cum iubirea e un schimb la talcioc unde cântăreşti cu atenţie cât dai de la tine ca să nu ieşi pe minus. Să iubeşti pe cineva fără să aştepţi nimic în schimb, aia e iubire; să-i dai tot ce ai, iar când nu mai ai nimic să i te dai chiar pe tine însuţi, aia e iubire.

Şi nu, nu e obsesie, pentru că la un moment dat când te va izbi realitatea în faţă şi vei fi la fel de consumat ca o ţigară care a ajuns la filtru, când orice sentiment ai încerca va avea gustul amar al iubirii şi vei trece apatic prin viaţă, atunci îţi vei da seama că nu mai ai nimic. Iar oamenii care nu mai au nimic sunt cei mai puternici pentru că pot să renască. Dacă au mai trecut şi prin Iad şi au ieşit vii de acolo, nu mai e nimic acum care să le stea în cale.

Cât despre cel iubit n-am să înţeleg niciodată plăcerea lui de a-l nimici pe cel care-l iubeşte. Plăcerea de a-i transforma inima într-un joc de darts în care caută să găsească punctul cel mai vulnerabil. Şi aruncă săgeţi una după alta, în timp ce celălalt stă şi îşi acceptă soarta ca un Hristos răstignit pe cruce. Pentru că iubirea nu doar te ia de mână şi te mângâie pe creştetul capului, ea te aruncă la pământ şi te calcă în picioare, îţi râde în faţă şi te îmbolnăveşte, te face să îţi tuşeşti şi ultima urmă de umanitate din tine şi îţi zdrobeşte fiecare părticică din cel care ai fost cândva.

După ce întâlneşti iubirea te uiţi în oglindă şi nu te mai recunoşti…ori eşti un om mai bun, ori ultimul om de pe pământ. Oricum ar fi, iubirea nu te lasă la fel. Şi de acum înainte nimic nu o să mai aibă vreodată acelaşi gust… Te întrebi, apoi, dacă vei mai putea iubi vreodată atât de mult. Poate că nu. Dar măcar n-o să mai fii martir din nou.

Sursa: journalulevei.wordpress.com

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Cele sase adevaruri ale vietii 1. In viata, drumul nu este niciodata drept Calatoria prin viata implica si momente in care te pierzi si nu stii incotro sa o apuci. Totusi, nu conteaza ce drum urmezi, conteaza sa pornesti. Oricat te-ai stradui, viata va deveni, la un anumit punct, complicata si iti va scoate in cale schimbari si piedici neasteptate. Insa acestea nu iti vor schimba destinul, cu nimic. Cateodata, trebuie sa te simti slabit, pentru a realiza cat de puternic esti cu adevarat. 2. Prietenii adevarati nu te vor obliga niciodata sa devii persoana care nu esti O persoana ce te iubeste cu adevarat va aprecia caracterul tau unic, in timp ce oamenii invidiosi se vor simti intotdeauna intimidati de calitatile tale. Nu te schimba, astfel incat toti oamenii din viata ta sa te placa. Niciodata nu poti multumi pe toata lumea. Fii rabdator, continua sa fii tu insuti/insati si, in timp, oamenii care conteaza isi vor face loc in viata ta, ramanand langa tine si in momentele frumoase, dar si in situatiile grele. 3. Trecutul din viata ta nu te mai poate rani (decat daca il lasi) In viata trebuie sa ierti si sa mergi mai departe. Iertarea te ajuta sa te concentrezi asupra viitorului, fara sa te lasi afectat de intamplarile din trecut. Atunci cand nu reusim sa iertam o persoana, ranile noastre sufletesti nu se pot vindeca, blocandu-ne sa ne traim viata asa cum trebuie. Ceea ce s-a intamplat in trecut reprezinta doar un capitol din calatoria ta. Nu inchide cartea, doar da cateva pagini inainte. Zbate-te daca este nevoie, insa incearca intotdeauna sa te autodepasesti, desprinzandu-te de trecut. Lasa lacrimile sa ude semintele fericirii. 4. La un anumit punct in viata, nu poti ocoli necazurile Important este cum le infrunti, cum le rezolvi si cum te afecteaza acestea, determinandu-ti alegerile personale. Pe scurt, un necaz nu trebuie ocolit sau ignorat, deoarece iti poate afecta viata pe termen scurt, sau chiar lung. Cu alte cuvinte, important nu este sa schimbi cartile ce ti-au fost date, ci sa le joci cum poti tu mai bine. 5. De multe ori, tacerea este un tipat dupa ajutor Atunci cand interactionezi cu o persoana, vorbele sale au intotdeauna un inteles ascuns. In spatele cuvintelor „Doar glumeam” se ascunde un adevar. In spatele cuvintelor „Nu stiu” se ascunde o informatie. In spatele cuvintelor „Nu imi pasa” se ascunde un sentiment. In spatele cuvintelor „Totul e ok” se ascunde durere. Fii atent cu sentimentele oamenilor, in special cand vine vorba de cei speciali din viata ta. Si tine minte: tacerea este, de cele mai multe ori, un tipat dupa ajutor. In anumite momente, fiecare persoana are nevoie doar de o mana pe care sa o stranga si o inima care sa o inteleaga. 6. Momentul tau este in fiecare moment Zambeste in momentele grele, chiar daca nimic din ceea ce se intampla nu te ajuta sa o faci. Zambetul este primul pas catre rezolvare. Important este sa te bucuri de viata si sa incerci constant sa fii o persoana mai buna, indiferent de situatie. Important este sa nu-ti irosesti zilele, asteptand ca ceva bun sa se intample. Momentul tau este in fiecare moment. Viata este, in sine, o succesiune de momente. Nu le rata! Multi oameni cred ca lucrurile doar se intampla, fara sa se gandeasca ca poate exista o legatura intre anumite evenimente din viata noastra. Iar, daca am fi constienti pe deplin, ne-am da seama ca exista cineva (Universul, daca sunteti doar atei, sau ingerii pazitori, daca sunteti credinciosi) care ne ofera multe semne pentru a ne anunta cand suntem pe drumul cel bun, si, mai important, atunci cand suntem pe o cale gresita. Acest articol se va concentra pe semnele de avertizare de la Univers , de la ingerii pazitori, scrie almeea.ro. In general, semnele de avertizare apar sub forma unor circumstante si evenimente nedorite. Ele sunt un indiciu ca energia voastra este condusa/blocata spre/intr-o frecventa de vibratie joasa. Gandurile, sentimentele si actiunile voastre sunt concentrate spre negativ, iar acest lucru creeaza conditii nedorite. In schimb, atunci cand gandurile, sentimentele si actiunile voastre se afla la o frecventa de vibratie mare, viata voastra pare a fi perfecta. Veti avea noroc pe tot parcursul zilei si totul va va merge excelent. Iata de ce este atat de important pentru a va ridica vibratia prin alegerea in mod constient a unor ganduri pozitive. Iar aceste vibratii trebuie sa ramana ridicate tot timpul. Sufletele noastre sunt blocate aici, pe Pamant, intr-o dimensiune fizica, care este mult mai densa si mai lenta decat dimensiunile superioare, eterice. Corpurile noastre sunt compuse din energie vibrationala care este mult mai mica decat cea a sufletelor noastre. Ca urmare, probabil ca, din cand in cand, vom avea parte de circumstante nedorite, dar asta e in regula. Atata timp cat ne vom seama de aceste semne de avertizare, fara a permite ego-urile noastre sa se fixeze pe ele, ne putem reintoarce pe calea spirituala. Iata cateva exemple de semne de avertizare pe care Universul / ingerii pazitori ni le trimit:
  • * va indoiti degetul;
  • * ramaneti blocati in trafic;
  • * sunteti injurati de altii;
  • * va raniti;
  • * aveti parte de cheltuieli neprevazute;
  • * simtiti o stare de neliniste;
  • * va certati cu cei dragi;
  • * va imbolnaviti;
  • * aveti dureri de cap;
  • * simtiti mirosuri, sunete sau gusturi neplacute.
Fiecare dintre aceste semne este un indiciu ca aveti nevoie sa va recentrati si ca trebuie sa va reglati frecventa. Cand va confruntati cu unul dintre aceste semne de avertizare, opriti-va! Respirati adanc, meditati si fiti constienti de ceea ce se va intampla. Aduceti din nou vibratiile pozitive in viata voastra, ganditi-va doar la ceea ce este frumos si spiritual. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!