Incepe Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor – iata care sunt traditiile si obiceiurile

"Viaţa poate fi trăită oriunde. Decorul nu are nicio importanţă, esenţială este intensitatea." — Cezar Petrescu Aceasta este concluzia la care au ajuns mai mulţi cercetători de la două universităţi americane. Lian Bloch, psiholog şi profesor la universitatea din Berkeley, California, arată că în cazul unei relaţii pe termen lung, este mai important ca femeia să fie cea care se calmează mai repede dacă – Doamne fereşte – au parte de vreo dispută. Emoţiile masculine negative par să nu conteze prea mult când vine vorba despre cât de bine se simt doi oameni într-un cuplu. ” Emoțiile precum furia și disprețul ameninţă foarte mult cuplurile. Dar studiul nostru sugereaza că dacă mai ales soțiile sunt capabile de a se calma, căsătoriile lor pot continua să prospere”, a spus Bloch. “Atunci când soţiile discută probleme şi propun soluţii, reuşesc să ajute cuplul să treacă peste dificultăţi. În mod ironic, aceasta nu e la fel de valabil pentru soţii ale căror neveste se plâng că intră prea repede în starea de hai să rezolvăm problema“. – mai spune şi psihologul Robert Levenson, autorul principal al studiului respectiv. Studiul urmăreşte, încă din 1989, 156 de cupluri din San Francisco. La fiecare cinci ani , acestea vin la laboratorul lui Levenson din Berkeley pentru a raporta cât de mulţumiţi sunt în cuplu și pentru a discuta despre zonele de conflict din relaţiile lor. Cercetatorii au creat un cod pentru a evalua conversațiile lor, pornind de la pe expresii faciale, limbajul trupului, tonul vocii și subiectele de discuție. Claudia Haase, coautor al studiului si profesor la Universitatea din Northwestern, Illinois, a remarcat că vârsta poate juca şi ea un rol în modul în care cuplurile interacționează atunci când apar conflicte . ” Cuplurile de vârstă mijlocie şi mai mare au crescut într-o lume în care bărbații și femeile au fost tratate foarte diferit. Ar fi interesant să vedem modul în care aceste dinamici de gen se manifestă în cuplurile tinere”. În taoism şi tantra, femeia şi bărbatul reprezintă cei doi poli – masculin şi feminin – care se reflectă pe mai multe nivele. Astfel, la nivel mental, femeia este activă iar bărbatul, pasiv. La nivel sexual – invers. De aceea, când vine vorba despre interacţiunea erotică, bărbaţii sunt vânătorii iar femeile – dacă vor să fie iubite şi dorite – trebuie să ştie să-şi asume rolul pasiv. (mă refer la momentul începutului, după care bărbatul însuşi va fi fericit să-şi schimbe rolurile) La nivel mental şi emoţional însă, femeia va determina lucrurile. Dacă ea va menţine o stare de nemulţumire perpetuă, cuplul poate va dura în aparenţă, dar niciunul dintre iubiţi nu va fi cu adevărat fericit. Mai devreme sau mai târziu, fiecare va începe să caute în altă parte. Nu vreau să spun că în cazul acesta ar fi numai vina ei. Ea poate să fie supărată pe el pe bună dreptate, dar atitudinea ei poate, de asemenea, salva totul. Dacă ea reuşeşte prin propriile puteri să se calmeze, indiferent de situaţie, va fi mult mai deschisă către a găsi soluţii care pot chiar salva situaţia. Dacă dimpotrivă, insistă să perpetueze şi să-şi declare nemulţumirea, el se va simţi obligat să preia problema în felul său – care s-ar putea să nu fie deloc ce aşteaptă ea. Dacă îl atacă, el se va simţi obligat să riposteze. Puţin probabil că îşi va face mea culpa şi din secunda doi va dansa cum îi cântă ea. Chiar dacă o va face, n-ar trebui să fie un motiv de bucurie pentru ea. Pentru că atunci ea a devenit pentru el mama dădăcitoare pe care o ascultă, în timp ce visează la un înger care să-l înţeleagă. Cât despre observaţia cu vârsta, nu ştiu de ce nu mă convinge. Ce s-a petrecut cu femeile în ultimele decenii? Au devenit mai independente, mai autonome. Iar bărbaţii… în fine. Sunt din ce în ce mai feminizaţi. Dar atunci când e vorba despre dinamica unui cuplu, sunt sigură că rolurile ancestrale se trezesc instantaneu, cel puţin la început, când sunt amândoi îndrăgostiţi. Pentru simplul motiv că – să nu mă judecaţi greşit, dar asta e – penisul e la el. Aşa cum, oricât s-ar da peste cap cuplurile gay că vor să fie părinţi, nu vor reuşi niciodată să dea naştere unui copil dacă nu vor avea şi un uter, cu tot cu femeie. Aşadar, să ne liniştim şi să fim constructive. Oamenii de ştiinţă ne asigură că vom fi fericite în cuplu! Sursa: puteredefemeie.ro Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Tradiţii şi superstiţii din Săptămâna Mare şi de Paşti. Obiceiuri străvechi

Perioada de dinaintea Sfântului Paşti, numită şi Săptămâna Patimilor, săptămâna sfânta şi binecuvântată, când credincioşii se pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, Pasticare trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la răstignirea Sa, în Vinerea Mare.

În Lunea Mare, în Marţea Mare şi în Miercurea Mare, trebuie să se cureţe casa, curtea, grădina, livada, să se aerisească, să se termine lucrul la câmp, să se spele geamurile ca să intre lumina. Se spune că dacă în aceste zile, bărbaţii le sunt de ajutor casei şi nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii. Femeile trebuie să meargă la biserică să împartă colaci din aluat de post, fructe, miere şi vin, iar bărbaţii să aprindă focuri rituale în curţi, în grădini, pe dealuri, pentru sufletele morţilor care se spune că se reîntorc la casele lor. Tot în această zi, trebuie să se vopsească ouăle, să se coacă pasca şi cozonacii. Tradiţia spune că este bine să păstrezi un ou roşu până la Paştele viitor, şi nu este bine să dormi în această zi. Se crede că cine doarme în Joia Mare, va lenevi tot anul.

În Joia Mare, când au avut loc cele mai importante ritualuri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Iisus, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea lui Iisus de către Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii. E bine să se aprindă lumânări la ferestre, căci potrivit credinţei populare, în această seară lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea morţilor. Tradiţia spune că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe aţă, făcând câte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească. Aţa se pune sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai mult, în credinţa populara, cei care ţin post din Joia Mare şi pana în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se ţină post negru, să nu se facă treabă în gospodărie, să nu se pregătească mâncăruri şi să ducem flori la biserică. Se spune din bătrâni că acela care vor ţine postul negru vor fi feriţi de boli tot anul şi vor avea belşug şi spor în toate Cine poate şi are curaj, e bine să se scalde în râuri pentru a fi sănătos tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferinţa prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă de oţet şi urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet.

În Sâmbăta Mare, conform tradiţiei străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină şi se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă şi să se pregătească hainele noi pentru Înviere şi un coş cu oua roşii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel.

Publicitate

E bine să mergem la Deniile din fiecare zi ale Săptămânii Mari, unde pe lângă slujbele speciale, se ţin predici pentru sufletele noastre şi pentru iertare de păcate. Săptămâna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, când lumea merge la biserică pentru a lua lumină sfântă de la preot. Altă tradiţie spune în Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu cei cu care au fost în duşmănie.

La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca şi apa , are un rol purificator.

În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. – Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi
peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.

Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag , că o protecţie pentru casă.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rude dragi.

Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sânt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

Copii născuţi de Paşti sânt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!


Publicitate


Alte Articole