În societatea modernă, în care progresul științific și tehnic se dezvoltă rapid, numeroasele valori și-au pierdut importanța pentru oameni. Majoritatea oamenilor încearcă să evite cuvântul “moarte”, iar orice amintire despre ea este ignorată.
Care ar trebui să fie răspunsul la întrebarea “Cum trăiești?” pentru a primi un răspuns la această întrebare, poți citi cuvintele următoare:
„Te vor întreba cum trăiești, iar tu vei cruci și vei spune: „Slavă Lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat, Amin”. Nu te plânge nimănui despre copii, în afară de sfinți și de Maica Domnului, și nu te lăuda, nu irita dușmanul. Când aud că îți este rău, oamenilor le este bine, însă când aud că îți este bine, provoci invidie.”
Oamenii contemporani privesc moartea destul de negativ. De regulă, moartea este percepută ca un eveniment negativ sau ca o pierdere înfricoșătoare ireparabilă. Atunci când un membru al familiei sau o persoană apropiată pleacă din viață, de obicei rostim cuvintele: “L-am pierdut”.
Oamenii încep să se mâhnească că nu au reușit să prevină nenorocirea la timp: nu i-au oferit medicamentul necesar, nu au chemat ambulanța, nu au putut acorda primul ajutor. Cel mai adesea, oamenii care nu au suficiente cunoștințe în domeniul morții încearcă să ocolească această temă în orice fel, să o ignore, să inventeze căi de evitare. Drept rezultat, oamenii trăiesc adesea o viață lipsită de sens. Fiecare creștin ortodox trebuie să-și amintească că moartea nu este niciodată întâmplătoare.
Foarte des, oamenii pun întrebarea de ce apare moartea atunci când, de exemplu, într-un accident de mașină mor mai multe persoane. Poate moartea lor să nu fie întâmplătoare? Da, așa este. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să înțelegem următoarele. Fiecare persoană este păcătoasă și se naște din păcătoși ca și el. În urma multiplicării, omenirea a devenit fragmentată. Și cum se știe, cu cât se împarte mai mult întregul, cu atât va fi mai slab. Sănătatea devine mai slabă, viața spirituală se slăbește.
Apostolul Pavel a rostit următoarele cuvinte:
„De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el.” (Romani 5:12).
Pe paginile Bibliei se găsește o informație fermă și clară despre faptul că Dumnezeu trimite oamenilor moartea doar în două cazuri! În acest caz, a treia variantă lipsește.
Descrierea primei variante:
Primul caz în care apare moartea este următorul. Uneori se întâmplă ca oamenii să atingă un anumit nivel de dezvoltare în viața spirituală, care este de fapt limita la care omul este capabil să ajungă. Atunci Dumnezeu poate lua o persoană, sau mai bine spus, o ia pentru ca sufletul ei să fie salvat. Pentru ce și din ce motiv se întâmplă asta?
Aceasta se întâmplă pentru a nu aștepta momentul în care păcatele omului vor avea un impact asupra vieții spirituale și vor duce la decădere spirituală. Pentru a ajuta oamenii, pentru a preveni acest proces distructiv, Domnul îi salvează de la pierderea spirituală. El ia oamenii atunci când aceștia sunt pregătiți pentru eternitate. Căci Celui care vede inimile îi este binecunoscut faptul că în cazul continuării vieții umane îl așteaptă o existență eternă cu totul diferită.
Descrierea celei de-a doua variante:
Al doilea caz în care apare moartea este atunci când oamenii se afundă în păcat. Foarte des nu observăm acest lucru nici noi înșine, dar nimic nu poate fi ascuns de ochii Domnului. Dumnezeu vede totul!
Legăturile păcătoase îl distrug pe om. Păcătoșenia progresează rapid. Multe dezastre naturale, suferințe umane în masă sunt consecințele faptului că oamenii au ales calea pierzării, calea păcătoasă. Domnul arată grijă față de sufletele oamenilor.
El nu permite ca omul păcătos să moară plin de păcate și să tragă după el și alte persoane. Domnul ia omul cu toate păcatele sale înainte ca sacul să se îngreuneze. Astfel, Domnul arată grijă. El nu permite să ajungem la acea “adâncime a chinurilor înfricoșătoare” în care ar putea ajunge un om.
Prin urmare, nu trebuie să fugim de moarte, ci de păcat. Trebuie să ne amintim că după moarte urmează judecata Lui Dumnezeu. Trebuie să trăim cu frică de păcat și dragoste de Dumnezeu, atunci Domnul va avea un scop să ne țină pe pământ. Vom fi necesari Lui Dumnezeu și celor din jurul nostru dacă ne vom aminti întotdeauna de asta.
