“Fiecare clipă este un dar de la Dumnezeu, iar noi trebuie să primim acest dar clipă de clipă!” – O femeie care a infruntat depresia ne da cele mai frumoase lectii

„E ziua ei liberă, dar nu și a lui. A plecat la muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună bună dimineața. Se așează la masa din bucatarie și își aprinde o țigară. E o cană cu cafea în microunde, apasă butonul și o încălzește. E încă ursuză și nu vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie și trecând de pe un canal pe altul se oprește pe un post muzical. Era melodia lor. Ii dă o stare de bine și începe să o fredoneze ușor, deși nu are ureche muzicală.Iși aruncă privirea pe masă și vede biletul. Ridică o sprânceană și deschide biletul împaturit în două, își pune ochelarii și începe să citească.” “Bună dimineața, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit pe la 3 dimineața și m-am gândit să-ți scriu. Nu ți-am mai scris demult, știu că îți plăcea asta. Ți-am lăsat cafeaua în microunde și ți-am făcut niște clătite, sunt în dulap. M-am gândit să-ți țin companie azi, deși nu sunt lângă tine. Am program scurt că e sâmbătă, dar nu voiam să te las singură. Vezi că lângă clătite mai e un bilet, vorbim acolo. Te pup.”Se ridică de pe scaun, umblă prin dulap și găsește o farfurie cu clătite rulate. Sunt cu gemul ei preferat, cel de caise. Sub farfurie se află un alt bilet. “Imi cer scuze că am ars prima clatită, dar știu că ție îți plac și astea arse. Cum sunt? Mi-au ieșit bine? Mi-ar fi plăcut să mă vezi cum le întorc în aer, un adevărat maestru. Știu că ai venit direct în bucătărie să fumezi, mi-ar fi plăcut să bem cafeaua împreună. Acum probabil stai picior peste picior pentru că faci pe tine și vrei să termini de citit biletul. Pe asta l-am facut mai scurt, cât să apuci să mănânci o singură clatită. Următorul bilet e în baie, sub tubul de pastă de dinți. Vorbim acolo.” Ușurată că s-a terminat biletul, se șterge cu un șervețel pe degete și fuge spre baie. Ia biletul și îl citește. “Pun pariu că ești relaxată acum. Aseară te-ai agitat mult, mi-ai dat coate și m-ai dezvelit. Cred ca iar ai visat că te urmarește cineva, te încruntai foarte tare. Te-am trezit să te liniștesc și mi-ai spus că nu ai furat florile, că le-ai găsit acolo pe masă. Am zâmbit și te-am lăsat să dormi, eram sigur că nu o să îți amintești. Dupa vreo o oră am simțit nevoia să te pup pe frunte, și te-am pupat. Ai zis “mhm”, de parca m-ai aprobat. Imi place să dorm cu tine, e o adevarată aventură în fiecare seară. Ai terminat? Mergem pe balcon? Hai.” Se spală pe mâini, apoi se spală pe față și pe dinți. Pe balcon găsește un bilet și o foaie mototolită aruncată pe jos. Ia foaia și o citește. “Vezi cât de bine te cunosc? Eram sigur că o să ridici întâi foaia asta mototolită. Nu scrie nimic în ea, dar poți să citești biletul.” Ea zambește și deschide biletul. “Stăteam pe balcon azi dimineață, fumam o țigară și mă uitam spre fântână. Era așa liniște încât auzeam numai apa. Am stat și m-am gandit la cât de fericit mă faci tu pe mine și mă gândeam să îți fac o surpriză. Iți mai plac surprizele? Ce întrebare, nu..? Ți-am luat ieri un cupon de la un salon de masaj, cu tot cu împachetari în algele alea scârboase. Vezi că stai pe cupon, e sub păturica de pe băncuță, ia-l de acolo și hai înapoi în bucătărie să mai vorbim că ți se răcește cafeaua. Ne vedem în congelator.” Zambește timid și împachetează înapoi biletul. Se ridică și scoate de sub paturică un plic roz care conținea cuponul. Cu gura până la urechi face pași lenți către bucătărie, citind. Ajunge în dreptul frigiderului și deschide congelatorul. Găsește un bilet și o înghețată Panda. “Surprizăăă, ți-am luat ieri o înghețată Panda. Am vrut să ți-o dau aseară, dar dacă tot te-a durut burtica am hotărât să ți-o dau azi. Tocmai bine că s-a integrat perfect în scenariul de azi. Sper că ești la fel de entuziasmată ca mine pentru ideea asta cu biletele, sper că nu te plictisesc. Azi împlinim un an de când suntem împreuna și voiam să îți spun la mulți ani într-un mod mai puțin firesc. Du-te până la șifonier și uită-te acolo unde îmi țin eu cămășile. Vezi că în pantofi mai e un bilet. Cum care pantofi? Du-te odată!” Se duce într-un suflet către șifonier și găsește o pungă de cadouri în care erau pantofii pe care îi probase cu două zile înainte, în mall, dar nu i-a cumpărat pentru că erau prea scumpi. În pantofi se afla un bilet. “Ia vezi, îți vin? La mulți ani, iubita mea. Să-i porți sănătoasă. Când termini de admirat piciorul perfect, vino înapoi în bucătarie. Mă găsești în ibricul roșu.” Ea se duce în bucătărie, caută peste tot și nu găsește niciun ibric roșu. Se enervează și începe să răscolească peste tot și îl găsește ascuns într-o oală cu capac. Ia biletul din ibric și îl deschide. “De-asta te iubesc eu. Nu mi-ar fi dat prin cap să caut în oala aia cu capac. Tu nu renunți niciodată, de-aia nu ai renunțat la mine. Stii că pot mai mult, așa cum știai că există un bilet într-un ibric roșu.” Azi am încercat să-ți arat că, deși m-am schimbat, nu am uitat de noi. Incă țin minte ce îți place, ce îți dorești și ce nu mai fac. Păcat că nu mi-a venit ideea asta acum un an, când ne-am despărțit. Poate nu mai stăteam singur într-o bucătarie goală visând cu ochii deschiși că încă umbli prin casă..„ Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Byron Katie este un fost agent imobiliar și mamă a trei copii, care în anul 1986 a elaborat o metodologie de “lucru”. Fiind într-o stare foarte depresivă, doborâtă de furie și obiceiuri nocive, trezindu-se într-o dimineață ea a înțeles: toate suferințele noastre se datorează gândurilor noastre.

Eckhart Tolle a spus o dată: “Lucrarea lui Byron Katie este o mare binecuvântare pentru planeta noastră”, iar revista Time a numit-o pe Katie drept “Inovatorul spiritual al noului mileniu”.

Iată câteva citate înțelepte din cărțile sale:

• Cercetarea ne descoperă că lumea este mult mai bună decât ne-am imaginat.

• Eu sunt sursa suferinței mele.

• Atunci când conștientizați că aveți tot de ce aveți nevoie, viața se transformă în rai.

• Voi suferiți din cauza convingerii că în viața voastre ceva nu este în regulă. Dar de fapt noi toți avem parte de tot ce ne trebuie.

• Uneori a fi fericit înseamnă a nu avea dreptate.

• Ce vor crede ei despre mine? Nimeni nu crede nimic despre mine! Oamenii se văd doar pe sine înșiși, pe mine ei nu mă pot vedea.

• Gândurile mele sunt copiii mei, iar eu trebuie să fiu o mamă bună!

• Infern: “Ajutorul este cât pe ce să vină!”. Libertate: “Nimeni nu va veni în ajutor.”.

• Atunci când ne temem pentru ceva ce s-ar putea întâmpla în viitor, noi deja trăim acest scenariu nedorit.

• Copiii mereu ne spun adevărul. De noi depinde dacă vom avea urechi să îl auzim.

• Viață înseamnă iubire. Toate celelalte sunt doar lucruri ce creează confuzie.

• Fiecare clipă este un dar de la Dumnezeu, iar noi trebuie să primim acest dar clipă de clipă!

• Nu există ceva ce n-ar putea fi iertat.

• Tot ce gândiți despre alți oameni de fapt sunteți voi înșivă.

• Unica protecție reală este o minte capabilă să vadă realitatea așa cum este ea.

• Dacă nu percepeți critica de parcă ar fi un dar, atunci ea nu se va sfârși niciodată.

• O minte limpede nu poate fi nefericită.

• Nouă ne e frică de lucrurile pe care nu le înțelegem.

• Orice istorie pe care o relatați despre viața voastră este hrană pentru ego.

• Este imposibil să îi convingi pe toți. Nu este necesar că convingi pe nimeni.

• Decepție, furie, tristețe – aceste sentimente vă anunță că e timpul să vă treziți! Sentimentele sunt un dar, nu ne sunt dușmani.

• Dacă cineva îmi spune ceva ce mă întristează, înseamnă că acel ceva este adevărat.

Publicitate

• În momentul în care începeți să vă scuzați și să vă îndreptățiți, practic declanșați un război în interiorul dvs., în casă și în familie.

• Noi nu întâlnim nimic în afară de gândurile noastre. Lumea din afară nu este altceva decât proiecția vieții lăuntrice.

• Viața e simplă. Totul se petrece în cel mai potrivit moment, nici mai devreme, nici mai târziu.

• Știți ce îmi place în conștiința de sine? Faptul că suntem mereu protejați.

• Nu poți manifesta dragostea. În dragoste poți doar să te dizolvi.

• De fapt mie îmi place când oamenii se descurcă fără ajutorul meu.

• Să crezi că știi ce este mai bine pentru alt om înseamnă să te ocupi cu ceea ce nu ți se cuvine.

• Noi le spunem altora de fapt ceea de ce avem noi nevoie să auzim.

• Închisoarea există doar în minte, o altă închisoare autentică nu există.

• Noi nu creștem. Trupurile noastre cresc, dar noi nu. Noi pur și simplu devenim mai abili atunci când reacționăm la ce se întâmplă în jurul nostru.

• Vreți să cunoașteți secretul fericirii? Faceți binele și mulțumiți – asta e tot de ce este nevoie.

• Atunci când ei vă vor ataca, iar dvs. veți înțelege că îi iubiți cu toată inima, misiunea dvs. e încheiată!

• Nu aș schimba clipa aceasta pe nimic în lume!

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Nu te îndrăgosti de o femeie care…

“Nu te îndrăgosti de o femeie care citeşte, de o femeie care simte prea mult, de o femeie care scrie…

Nu te îndrăgosti de o femeie cultă, magiciană, delirantă, nebună.

Nu te îndrăgosti de o femeie care gândeşte, care ştie să cunoască şi mai este şi în stare să zboare, de o femeie care are încredere în ea însăşi.

Nu te îndrăgosti de o femeie care râde sau plânge în timp ce face dragoste, care ştie să-şi transforme spiritul în carne şi, cu atât mai mult, de o femeie care iubeşte poezia (acestea sunt cele mai periculoase), sau de o femeie în stare să rămână o jumătate de oră în faţa unui tablou sau care nu ştie să trăiască fără muzică.

Nu te îndrăgosti de o femeie intensă, ludică, lucidă, rebelă, ireverenţioasă.

Pentru că, atunci de te îndrăgosteşti de o astfel de femeie, fie că rămâne cu tine sau nu, că te iubeşte sau nu, de la o astfel de femeie nu există cale de întoarcere.

Niciodată.”

( Martha Rivera-Garrido )

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Citate
Richard Bach – Învăţături pentru suflete avansate Pentru a putea începe să înveţi orice, trebuie să laşi la o parte siguranţa pe care ţi-o dă ignoranţa. Tu eşti cel care a cerut să fie lăsat aici, pe acest pământ, astfel încât să poţi face ceva remarcabil, ceva care contează pentru tine, pe care nu ai fi putut să-l faci nicăieri altundeva şi nici altcândva. Singurele lucruri care contează cu adevărat la sfârşitul sejurului tău pe acest pământ, sunt: – Cât de frumos ai iubit? / – Care a fost calitatea iubirii tale? Semnul de recunoaştere al ignoranţei tale este tăria cu care crezi în nedreptate şi în tragic. Ceea ce omida numeşte sfârşitul lumii, adevăratul maestru numeşte fluture. Cum anume vrei să fii în urma acestei experienţe – în ce fel vrei să te fi schimbat în urma ei? Nimeni nu te obligă să înveţi. Ai să înveţi când ai să vrei chiar tu. Pentru ca tu să te schimbi, e nevoie de o miză mare. Păcatul originar este limitarea Sinelui. Să nu o faci. Ia aminte la ce îţi spune viaţa. Ea îţi arată tot ce trebuie să ştii despre ceea ce poţi să devii. Ceea ce te inspiră, te şi ghidează şi te şi apară. Argumentează în favoarea propriilor limitări şi, fără îndoială, le vei avea. Singura datorie pe care o ai, oricând, în cursul oricărei vieţi, este să-ţi fii loial ţie însuţi. Dacă alegi siguranţa în locul fericirii, o vei avea, însă cu acest preţ. Credinţa eronată este să accepţi reguli fără să fi reflectat întâi asupra lor, când mergi înainte pentru că ştii că asta aşteaptă alţii de la tine. Vei aduna milioane de astfel de credinţe pe parcursul vieţii dacă nu eşti atent. Câţi îşi trăiesc vieţile fără să descopere vreodată ceea ce ştiu sau ce iubesc? Mulţi. Este datoria ta să nu îţi îngădui să ajungi ca ei. Nu e nimic de iertat când ştii că ai chemat la tine toate experienţele din viaţa ta. De ce te-ai încrunta la cei care îţi aduc ceea ce ai cerut? Cel mai mult ai de învăţat când joci împotriva cuiva care te poate învinge. Eşti maestru în ceea ce ai trăit, artizan în ceea ce trăieşti şi amator în ceea ce urmează a fi trăit. Când trăieşti cu maximă intensitate, nu mai contează deznodământul jocului. Orice s-ar întâmpla, este bine. O viaţă este şansa ta de a exprima Sinele în cel mai palpitant şi creativ mod cu putinţă. Ţi-ai reglat capacitatea de percepţie la o anumită frecvenţă, şi numeşti tot ceea ce poţi vedea „lumea”. Te poţi acorda, oricând, la frecvenţe noi. O viaţă creativă şi plină de iubire pentru ceva, orice, este o viaţă sănătoasă. Când faci ceea ce te face fericit, ai parte de vindecare şi siguranţă. Primul pas pentru a te elibera de sub hipnoză este să conştientizezi că ai fost în stare de hipnoză. Nu există paradisuri, nici infernuri, ci doar aceste lumi nesfârşite pe care tu însuţi le creezi, până în momentul când vei găsi soluţia. Nu există lucru căruia să nu-i poţi da consimţământul. Nu există nimic din care să nu te poţi retrage. Garanţie pentru o viaţă grea şi fericită:
  1. Află ce iubeşti să faci mai mult pe acest pământ.
  2. Fă-l indiferent de ce îţi stă în cale.
  3. Dăruieşte ceea ce ai câştigat în urma acestei iubiri, acelora care se arată interesaţi.
Împărtăşindu-ţi iubirea, vei fi purtat către o viaţă magică, a fericirii interioare, pe care alţii, neîmpărtăşind-o cu tine, nu o pot cunoaşte. Dacă darurile îţi sunt mici, recompensa îţi va fi pe măsură. Dacă dăruieşti universuri întregi, recompensa îţi va fi imensă. Învaţă ceea ce ştie magicianul şi nu ţi se va mai părea magie. Orice rău ar fi să-i faci altcuiva, fă-ţi-l întâi ţie însuţi. Fă ceea ce ai visat întotdeauna să faci şi nu va mai rămâne loc pentru regrete. Pentru orice întrebare imaginează-ţi cel mai ciudat răspuns, total opus celui la care te-ai putea aştepta. Oare este valabil? Unii spun să înduri, unii spun să slujeşti, unii să te detaşezi. Dar cine îţi spune să găseşti ceea ce este cu adevărat bine pentru tine? Să înveţi înseamnă să descoperi ceea ce ştiai deja. Să faci înseamnă să demonstrezi că, într-adevăr, ştii. Să-i înveţi pe alţii înseamnă să le aminteşti că şi ei ştiu, la fel de bine ca şi tine. Sunteţi, cu toţii, învăţăcei, muncitori, învăţători. Fiecare persoană, întâmplările vieţii tale, toate sunt cu tine pentru că tu le-ai atras înspre tine. Ceea ce alegi să faci cu ele este treaba ta. Cel mai bine ştii să îi înveţi pe ceilalţi lucrurile pe care tu însuţi trebuie să le înveţi cât mai bine. Sinele este Viaţă, Iiubire, acel Ceva Magnific din centrul fiinţei tale. Sinele nu cunoaşte limitările impuse de spaţiu-timp, la fel cum nu cunoaşte tot ce înseamnă griji, temeri sau credinţe în viaţa ta. AcelCeva nu te priveşte ca pe o fiinţă bipedă de pe suprafaţa celei de-a treia planete a unui mic soare de la marginea unei micuţe galaxii dintr-un univers neînsemnat, înghesuit, pentru o clipită, între miliarde şi miliarde de alte universuri. Acel Ceva te vede pe tine oglindindu-I propria imagine şi îţi oferă libertatea totală de a face tot ce îţi doreşti, în afară să mori. Pentru a aduce ceva în viaţa ta, imaginează-ţi că este deja acolo. Un dezastru înseamnă o schimbare. Este o şansă deghizată, în straie prea largi. Eşti liber să îţi schimbi dimensiunea conştiinţei la întâmplare, prin învăţături sau la voinţă. Nu îţi este însă permis, să refuzi să exprimi viaţa. Nu există o problemă care să nu îţi lase un dar după ce trece. Cauţi problemele pentru că ai nevoie de darurile lor. Destinul nu te forţează să mergi într-o direcţie pe care nu vrei să o urmezi. Tu eşti cel care alegi. Destinul tău este în mâinile tale. Eşti o fiinţă a luminii. Ai venit din lumină, te vei întoarce în lumină; la fiecare pas te înconjoară lumina fiinţei tale nelimitate. Imaginează-ţi universul minunat şi desăvârşit. Apoi fii sigur de următorul lucru: Sinele şi l-a imaginat puţin mai bine decât ai făcut-o tu. Continuă să eviţi problemele, şi nu vei fi niciodată cel care le-a depăşit. Nu ţi se va trimite niciodată o dorinţă fără să-ţi fie dăruită şi puterea de a o realiza. S-ar putea însă să fie nevoie să depui efort pentru aceasta. Nu există greşeli. Întâmplările pe care le atragi asupra ta, oricât de neplăcute ar fi ele, sunt absolut necesare pentru ca tu să înveţi ceea ce trebuie să ştii. Fiecare pas pe care îl faci este necesar pentru ca tu să ajungi la ţelul pe care ţi l-ai propus. Ţi-ai dat propria viaţă ca să ajungi cine eşti astăzi. A meritat? Viaţa EXISTĂ. Acolo te duci atunci când ai nevoie de vindecare, alinare, energie, perspectivă. Nimeni nu poate ajuta la rezolvarea unei probleme dacă problema este că persoana ce trebuie ajutată nu vrea să găsească rezolvarea. Nu este nevoie să te lupţi ca să trăieşti potrivit dorinţelor tale. Trăieşte cum vrei şi plăteşte preţul necesar. Motivul esenţial pentru care nu ai primit răspunsuri este că nu ai pus întrebările. Principiile se schimbă greu, pe nesimţite, şi nu ştii niciodată că s-au schimbat până când, la un moment dat, ceva ce înainte era bine, acum nu mai pare a fi aşa. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!