Feminitatea unei femei dupa cele 4 etape din viata

Parintele Iosif Vatopedinul – 10 recomandari pentru barbati 1. Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre femeie. Acest lucru l-a făcut şi Hristos faţă de Biserica Sa. S-a dat pe Sine Însuşi ca să o facă slăvită. 2. Bărbatul să nu înceteze să-i arate soţiei dragostea sa, precum şi faptul că toata truda şi toată strădania lui au un singur scop: ca ea să fie fericită. 3. Soţul ar trebui să fie pentru soţie – în funcţie de împrejurări – uneori tată, alteori frate, altădată prieten şi întotdeauna bărbat al ei. Dacă va face asta, va avea parte de o atitudine netulburată şi armonioasă din partea soţiei, care, de multe ori este mai binevoitoare şi mai jertfelnică, dar alteori, în faţa unor evenimente neînsemnate, se descurajează şi se teme. 4. Bărbatul, care este cap familiei, să nu trădeze dragostea şi legătura cu soţia, deoarece diavolul şi slujitorii lui nu vor înceta niciodată să-i războiască, pentru a lovi însăşi rădăcina vieţii. 5. Bărbatul „Să trăiască în înţelepciune cu femeia sa, ca fiind făptură mai slabă”, (1Pt. 3,7). Asta înseamnă că înstrăinarea femeii se vindecă prin iubire şi prin delicateţe, nu prin dojană şi mânie. 6. Firea femeii este atât de slabă, încât îndată ce vede că soţul arată o oarecare amabilitate unei alte femei, fie colegă de serviciu, fie prietenă, în sufletul femeiii se aprinde invidia. Nu pentru că ar fi o pornire pătimaşă ci, din pricina dragostei ce i-o poartă soţului. De aceea soţul trebuie, prin tandreţe, să găsească „butonul” de îmblânzire a soţiei. 7. Femeia, după naşterea primului copil, nu mai doreşte atât rolul sexual al soţului, cât tandreţea şi afectivitatea acestuia. De aceea soţul trebuie să cunoască acest lucru şi să fie tandru cu soţia sa. 8. Niciodată nu trebuie ca soţul să-i facă observaţie soţiei în prezenţa altora, pentru că de multe ori, din egoism, soţii îşi mustră soţiile mai ales în prezenţa propriilor rude. 9. Sau, dacă soţia dă telefon soţului la serviciu, acesta să nu-i răspundă răstit: „Lasă-mă, n-am timp acum!”, vorbindu-i cu asprime. Ci să-i spună: „Iubito, am treabă acum, însă te voi suna eu puţin mai târziu”. Când soţia va înţelege şi se va convinge că soţul o iubeşte, atunci devine de bunăvoie aşternut picioarelor lui, gata de orice jertfă. 10. Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi fi descoperiţi. Să-i spuneţi totul şi să vă consultaţi cu ea în toate. Nu e bine ca soţia să afle cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi, ori de la prieteni. Dacă femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va fi umplut nici de dragostea părinţilor, nici a propriilor copii. Atât de mare e taina căsătoriei, încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate fi umplut nici măcar de dragostea propriilor copii! Așadar, cea mai mare responsabilitate pentru orice rău care intervine în căsătorie o au bărbaţii, deoarece nu îşi manifestă dragostea faţă de soţiile lor. Iubesc femeile, dar, din nefericire, nu pe ale lor. Aceasta este rădăcina răutăţii. Atunci apar gelozia şi bănuiala. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Feminitatea este diferită. Se întâmplă uneori că femeia este foarte frumoasă, emană e femenitate de nedescris, însă viața lângă ea este un coșmar. Iar celorlalți li se pare ciudat: cum așa o femeie frumoasă este singur. Însă bărbații care i-au fost alături înțeleg de ce. Pe lângă frumusețea ei, femeia poate fi egoistă, capricioasă și imposibil de înțeles.  Despre asta îți voi povesti despre femenitatea completă, pe care în acest articol eu o numesc matură. Acea feminitatea, care e la fel și în interior și în exterior.

Dar pentru a o cunoaște, vom trece prin patru etape ale vieții omului:

  1. Etapa fizică, unde totul are legătură cu corpul nostru.
  2. Etapa emoțională, unde totul este legat de relații.
  3. Etapa inteligentă, cea care cuprinde toate învățăturile noastre, cunoștințele și secretele din creierul nostru.
  4. Etapa sufletească, care cuprinde relația cu Dumnezeu, atitudinea față de viață și sensul ei.

Dacă vorbim de feminitate, este important să o analizăm la toate cele patru nivele.

1. Feminitatea la etapa fizică

Pentru început, îți voi spune că asta depinde de felul cum arătăm. Iar felul cum arătăm este determinat de mai mulți factori.

  • În ce suntem îmbrăcate? Cât de bine hainele tale îți accentuează feminitatea?
  • Cât de bine hainele te fac să te simți specială? Cât de bine ele îți protejează energia femenină?
  • Cum se simte pielea ta? O îngrijești? Îi accentuezi frumusețea cu produse cosmetice?
  • Cum îți îngrijești părul? Este sănătos? Este aranjat? Este coafat?
  • Ai bijuterii, accesorii? Poți să le porți și să îți înfrumusețezi hainele?
  • Ce fel de încălțăminte porți? Botine roase și pantofi de care nu ai nevoie?
  • În ce stare este sănătatea ta? Mai ales în ceea ce ține de sănătatea reproductivă?
  • Ai grijă de silueta ta sau deja de mult timp nu-ți mai pasă de ea? Se spune că cea mai femenină parte a siluetei unei femei este talia. Deci, fiecare femeie trebuie să o aibă. Tu o ai?
  • Mergi așa cum îți dorești, de parcă ai zbura?
  • Cum vorbești? Cât de plăcut este vocea ta pentru cei cu care discuți?

Iar aici se mai include și atmosfera pe care o creăm în jurul nostru:

  • Poți să gătești cu pasiune?
  • Poți să creezi o atmosferă magică în casa ta?
  • Poți să creezi ceva plăcut din lucruri mărunte?
  • Ești în stare să arunci toate lucrurile inutile din viața ta?
  • Poți să păstrezi ordinea și curățenia la nivelul normal?

2. Feminitatea creată de emoții

  • Așa cum aici este vorba despre relații, este foarte mult de lucru:
  • Te înțelegi singură pe tine? Îți cunoști necesitățile și dorințele? Poți să le comunici asta celor apropiați?
  • Poți să-i înțelegi pe cei din jurul tău sau ești obsedată doar de propria persoană? Realizezi că și cei din jurul tău au aceleași dorințe și scopuri în viață?
  • Ești capabilă să vezi de ce are nevoie omul tău apropiat? Poți să diferențiezi dorința de necesitate? Îi oferi ceea de ce are nevoie?
  • Poți să obții plcere de la relația pe care o ai? Ești în stare să oferi fericire și plăcere celui care îți este alături?
  • Ești în stare să îți ajuți apropiații sau crezi ca asta e o înjosire? Ai nevoie ca cineva să te ajute?
  • Poți ierta sau ții supărarea în tine toată viața?
  • Poți să îți ceri iertare? Sau ești prea mândră? Rămâi pe poziție chiar dacă decizia ta îți poate distruge relațiile cu cei din jur?
  • Pui suflet într-o relație sau doar obișnuiești să te lași iubită?
  • Ești în stare să îți accepți apropiații cu toate neajunsurile pe care le au?
  • Poți crea artă?
  • Ești capabilă să îți susții aproapele, să-i însufli speranță? Sau doar pui presiune, ceri și santajezi?
  • Poți ierta greșelile? Ale tale? Ale celor apropiați? Ale celor din jur?
  • Ești capabilă să spui „mulțumesc”, să faci complimente? Poți accepta cadouri și complimente, mulțumiri din partea celor din jur? Pentru că să primești este la fel de important precum și să dăruiești.
  • Ești în stare să îți deschizi sufletul către familia ta? Să le vorbești despre sentimentele tale, în așa fel încât să nu rănești pe cei din jur?
  • Trăiești cu capul sau cu inima? Poți și să mai simți ceva sau doar gândești?
  • Poți să iubești? În așa stare încât și cel de lângă tine să simtă iubit? Poți să accepți iubirea celor din jur?

3. Feminitatea intelectuală

Publicitate
  • Sunt compatibile inteligența și feminittea? Deseori ni se pare că femeia trebuie să fie foarte proastă și atunci va obține ce îți dorește. Dar asta nu este adevărat.
  • Feminitatea adevărată este înțeleaptă. Adică are un caracter bine definit. Ea nu doar că știe ce să facă, ea poate face asta. Știe cum să vorbească. Știe când și cui să vorbească.
  • Bunele maniere. O adevărată feminitate știe cum să se comporte în societate. Iar asta nu este o mască, o falsitate. Pur și simplu ea nu pune întrebări stupide, nu este vulgară și își cere scuze dacă a jignit pe cineva.
  • Știe să-și asculte bărbatul. Mai corect ar fi, întâi de toate știe să-și asculte tatăl, apoi soțul și apoi fiul care s-a maturizat. Știe să ajungă la compromisuri, să responsabilizeze și să ia decizii.
  • Vorbește în așa fel încât îți place să o asculți.
  • Nu o face pe deșteapta. Nu se laudă cu capacitățile ei erudite. Își folosește cunoștințele în scopuri anumite.
  • Învață legile vieții, se avântă să înțeleagă totul așa cum este. Nu alcătuiește legile jocului, dar învață de la cei bătrâni regulile, le analizează și le studiază.
  • Întotdeauna se străduiește că se dezvolte, să crească. Să devină mai bună.

4. Feminitatea sufletească

  • Înțelegi că ești o celulă dintr-un tot întreg?
  • Ești recunoscătoare lui Dumnezeu pentru ceea ce ți-a oferit? Sau ceri și ceri într-una?
  • Ești în stare să-și dai viața în mâinile Celui de Sus? Crezi că ei știu mai bine de ce avem nevoie și când?
  • Poți să te rogi – sincer, din suflet? Ești în stare să îți deschizi sufletul către Dumnezeu?
  • Înțelegi că oamenii au nevoie de mai multă iubire atunci când o merită mai puțin? Că doar noi îi putem iubi în acele momente?
  • Pentru mine, lista poate continua la nesfârșit.
  • Eu nu cred într-o feminitate aparte. Ea poate fi doar completă. Acea care nu poate fi pusă la îndoială. Armonioasă în toate cele patru etape.
  • Altfel ea este doar o mască.
  • Eu nu cred în feminitatea femeilor cu corpul dezvelit, care se consideră sexy. Nu cred în feminitatea care fură un bărbat dintr-o familie.
  • Nu cred într-o feminitate care pe toți îi învață și le demonstrează ceva.
  • Nu cred în feminitatea celei care nu are alături un bărbat – nu există floare frumoasă pe care nimeni să nu-și dorească să o miroase.
  • Nu cred în feminitatea care este doar pentru sine și care nu are continuare prin copii.
  • Nu cred în feminitatea care se distruge pentru carieră și bani.
  • Nu cred în feminiatea care își distruge familia prin scandaluri și insinuări.Nu cred că feminitatea poate să fie imună la problemele celor din jur și este crudă față de alte persoane și ființe.
  • Nu cred în feminitatea celor care fac avorturi.
  • Nu cred în feminitatea celor care își țin bărbatul sub pantof.
  • Nu cred că femeile pot fi infantile, jerfte și jeluitoare.
  • Nu cred în feminitatea care-și demonstrează feminitatea.

Nu cred. Pentru că adevărata feminitate nu trezește suspicii. Cum n-ai privi-o, cum n-ai atinge-o – ea rămâne la fel. Vei vedea doar o adevărată femeie. Chiar dacă ești prost dispusă și plânge. Chiar dacă comite greșeli și doar învață să acționeze corect. Chiar dacă numai ce a pășit pe drumul vieții, chiar dacă nu îi este ușor. Dezvoltându-se odată în cele patru etape, vom obține armonie, plăcere și ne vom simți un tot întreg


Publicitate


Alte Articole