Fă-ţi timp să trăieşti… Se spune că ai nevoie de un minut pentru a remarca o persoană specială, o oră ca s-o apreciezi, o zi ca s-o iubeşti şi o viaţă întreagă ca s-o uiţi

"Unii oameni văd lucrurile aşa cum sunt şi se întreabă neputincioşi: ‘De ce?’. Eu visez la lucruri care n-au fost niciodată şi spun: ‘De ce nu?’." - George Bernard Shaw Orice gând se manifestă printr-un conţinut energetic la nivel vibrator. Un gând, odată emis, se propagă în spaţiu şi este în continuare acceptat sau respins de alţi oameni, care au gânduri de aceeaşi natură. Gândul determină întotdeauna în emitent o stare de receptivitate pentru energiile specifice de acelaşi fel. De aceea, viaţa omului este rezultatul gândurilor sale. Indiferent de situaţia în care se află, fiinţa umană dispune întotdeauna de o forţă de care nu este întotdeauna conştientă: aceasta este puterea formidabilă a gândirii pozitive, care o va pune instantaneu în rezonanţă cu puterile benefice, minunate ale Universului. Care a fost primul gând care v-a apărut în minte în această dimineaţă? A fost un gând frumos, spre exemplu, v-aţi gândit la o persoană dragă sau v-aţi bucurat că aţi văzut soarele pe cer? A fost un gând negativ, de genul: "Sunt atât de obosit şi n-am nici un chef să mă scol"? Amintiţi-vă acum care au fost următoarele gânduri, care a fost starea generală pe care o aveaţi când v-aţi început propriu-zis activitatea. Remarcaţi că întreaga "programare" pe care aţi făcut-o în imaginaţie pentru această zi a fost de natură să vă susţină de-a lungul zilei sau, dimpotrivă, să vă aducă numai necazuri. Un mare filozof spunea: "În voi se află cauza a tot ceea ce vi se petrece în viaţă." Fiecare om este creatorul propriului său destin, el este cel care îşi construieşte propria sa existenţă alcătuită din lumini şi umbre, din urcuşuri şi coborâşuri. Noi suntem cei care ne alegem ţelul şi depinde numai de noi să ţintim spre abisuri sau spre înălţimi, iar ecoul năzuinţei noastre reverberează la nivelul întregului Univers, căci: "Orice suflet care se înalţă, înalţă lumea." Să începem, aşadar, fiecare zi impunându-ne să gândim pozitiv. A gândi pozitiv înseamnă a ne amplifica cu putere încrederea în noi înşine şi în Dumnezeu şi a fi în toate acţiunile noastre în armonie cu legile divine ale Universului. Dacă privim cu atenţie la noi înşine şi la oamenii care ne înconjoară şi urmărim să observăm atitudinea lor faţă de evenimente, vom remarca existenţa a trei atitudini fundamentale în faţa vieţii, aflate într-o strânsă legătură cu orientarea predominantă a gândurilor: atitudinea fatalist-pesimistă, atitudinea pseudo-idealistă şi atitudinea activ-optimistă. Atitudinea fatalist-pesimistă "Omule nebunule, tu faci minuni fără să ştii şi nu cunoşti aproape deloc puterea formidabilă a gândirii tale. Să ştii că tot ce închipuieşti este realizabil şi se face direct proporţional cu încrederea ta … De ce te fereşti oare să stai de vorbă cu tine însuţi, descoperindu-te astfel un perfect zeu?" (Tudor Arghezi) Aceasta este atitudinea ce se manifestă prin frica faţă de viitor, sentimentul de inutilitate, disperare, nelinişte şi nesiguranţă. Este cel mai adesea întâlnită în rândul oamenilor dezorientaţi, nefericiţi, dezechilibraţi. Am cunoscut probabil cu toţii indivizi care ratează în mod sistematic ocaziile favorabile, care întotdeauna se găsesc în faţa unor dificultăţi, care se consideră victime ale evenimentelor negative. Ei sunt cei care, la primul obstacol întâlnit, concluzionează: "Ştiam că nu voi reuşi! Nu pot să fac nimic, nu pot să schimb nimic!". Când au de rezolvat o problemă importantă, primul gând care le apare în minte este că această muncă nu li se potriveşte. Imediat devin nemulţumiţi şi neinteresaţi şi cred cu tărie că în alte circumstanţe, cu alte mijloace ar fi putut să rezolve totul mult mai bine şi mai repede. Din această cauză, soluţiile problemei le scapă şi încep să capete convingerea că nu o vor putea rezolva. Toate eşecurile trecute sunt reamintite, iar posibila reuşită dispare în faţa unui munte de dificultăţi. Şi toate acestea pornind de la un singur gând negativ. Şi totuşi, nu se poate spune că ei nu doresc să acţioneze. Am auzit de atâtea ori unii oameni afirmând: "Îmi voi reface viaţa", "Voi reîncepe pe noi baze", "Îmi voi schimba norocul" dar, cu toate acestea, ei reiau aceleaşi comportamente, aceleaşi atitudini negative, acelaşi mod de a privi lucrurile, chiar dacă situaţia exterioară este alta. Tendinţele conflictuale, incapacitatea de a depăşi obstacolele, de a privi situaţiile cu obiectivitate, de a-şi pune în valoare calităţile, de a trăi şi de a resimţi permanent acel sentiment indescriptibil de calm şi armonie interioară sunt reluate mereu şi mereu. Atitudinea pseudo-idealistă "Nimic măreţ nu a fost niciodată dobândit de altcineva decât de aceia care au îndrăznit să creadă că ceva din interiorul lor era superior circumstanţelor." (Bruce Barton) "Mintea, în felul său propriu şi prin ea însăşi, poate face din paradis un infern şi din infern un paradis." (John Milton) Cea de-a doua atitudine fundamentală este caracterizată de fuga de responsabilitate şi de tendinţa de a fugi din faţa realităţii într-o lume iluzorie, în care obligaţiile şi necesităţile cotidiene sunt ignorate în numele superiorităţii spiritului. Întâlnim în această categorie falşii filozofi, veşnicii nemulţumiţi, eternii visători. Ei sunt cei care cedează imediat în faţa proastei dispoziţii; îi găseşti mereu visând la ceea ce ar putea avea, fără a face niciodată nimic pentru ca visele să devină realitate; se enervează din lucrurile cele mai mărunte şi găsesc defecte la toţi cei din jurul lor, dar niciodată la ei înşişi. Atitudinea pseudo-idealistă nu este, de fapt, decât un mijloc fals de auto-protecţie, de punere la adăpost în faţa realităţii şi a destinului propriu. Pseudo-idealiştii acceptă o manieră pasivă de a lăsa lucrurile să evolueze la voia întâmplării, de a evada în reverii despre lumi ideale, care nu vor exista niciodată, deoarece nu se întreprinde nimic pentru ca ele să existe. A nu acţiona reprezintă, în acest caz, un mod de a acţiona, dar unul negativ şi care duce la rezultate negative. Dacă atitudinea pseudo-idealistă se transformă într-o atitudine autentic-idealistă, ceea ce presupune ca teama de responsabilitate şi fuga din faţa realităţii să se transforme în încredere în sine şi în viaţă, atunci apare cea de a treia atitudine, cea activ-optimistă. Contemplarea poate deveni, în acest caz, un mijloc de a gândi corect, de a trăi cu adevărat şi de a deveni stăpânul vieţii. Atitudinea activ-optimistă
"Istoria lumii este aceea a câtorva oameni extraordinari care au avut credinţă deplină în ei. Această credinţă face să se manifeste Divinul care este totdeauna în spatele nostru. O fiinţă umană care are o credinţă mare poate orice; acesteia îi este totul cu putinţă. O asemenea fiinţă umană va eşua numai când nu-şi va mai da în mod suficient osteneala să manifeste puterea subtilă infinită a Universului. Cel ce va înţelege aceasta va realiza cât de important este să credem, înainte de toate, în forţele noastre proprii." (Swami Sivananda)
A treia atitudine fundamentală, cea activ-optimistă, este caracteristică celor care evaluează cam tot ceea ce există în jurul lor ca fiind pozitiv. Atitudinea profund pozitivă a minţii este credinţa fermă, de nezdruncinat, că lucrurile evoluează în bine şi că orice problemă sau dificultate poate fi depăşită. Viaţa e plină de împrejurări asupra cărora nu putem acţiona direct; ceea ce se poate face este modificarea modului de a le privi. Activ-optimiştii îşi construiesc o stare de spirit pozitivă, fiind astfel capabili să facă faţă evenimentelor şi să-i influenţeze, astfel, în bine, pe cei din jur. Ei îşi învăluie toate relaţiile personale într-o căldură afectuoasă, fermecătoare. Aceşti oameni ştiu că dificultăţile reprezintă necesităţi ale vieţii, care ne ajută să înţelegem profund viaţa şi să ne depăşim propriile limite. Activ-optimiştii ştiu că nu sunt jucării în mâna destinului, ci creatorii propriei fericiri. Ei fac din starea lor permanentă de entuziasm o adevărată artă şi trezesc astfel capacitatea de a trece cu uşurinţă peste toate obstacolele. Ei nutresc aproape întotdeauna şi din toate puterile gânduri pozitive şi acţionează mai mereu în bine, fiind din plin şi prompt susţinuţi de forţele benefice captate prin rezonanţă din Macrocosmos. Aceşti oameni sunt deschişi către tot ceea ce îmbogăţeşte spiritul, sunt gata să înveţe totul din orice şi cred cu tărie că cel mai revoluţionar act pe care îl pot realiza în lumea aceasta este să fie fericiţi. Şi tocmai pentru faptul că ei afirmă binele în tot, evenimentele şi fiinţele le reflectă cea mai bună parte a lor. Cu alte cuvinte: "Spune DA Vieţii şi Viaţa îţi va spune DA!" Sursa: suntsanatos.ro Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Mi s-a întâmplat să aud un schimb de cuvinte între un tată şi fiica lui în ultimele momente ale despărţirii pe aeroport. Tocmai se anunta plecarea. Lângă poarta de securitate, s-au îmbrăţişat şi tatăl i-a spus:”Te iubesc şi îţi doresc destul.” Fata, zâmbind, i-a răspuns: „Tăticule, viaţa noastră împreună a fost mai mult decat destul. Dragostea ta a fost tot ce mi-am dorit vreodată. Iţi doresc deasemenea destul, tata.”

S-au sărutat şi fiica a plecat. Tatăl a făcut câtiva paşi înspre fereastra lângă care mă aşezasem. Cum stătea acolo în picioare, puteam să văd că îl înecau lacrimile. Aş fi vrut să-l îmbărbătez cumva, dar nu puteam invada intimitatea unui om străin. El însuşi, însă, a deschis conversaţia întrebându-mă: „Vi s-a întâmplat vreodată, să vă luaţi rămas-bun de la cineva, ştiind că îl vedeţi pentru ultima dată?”

„Da, mi s-a întâmplat.” i-am răspuns. „Scuzaţi-mă că vă întreb, dar de ce credeţi că acesta a fost un rămas-bun pentru totdeauna?”

„Sunt bătrân, iar fata mea locuieşte foarte departe. Mă aşteaptă momente grele înainte şi realitatea este că următoarea ei întoarcere aici va fi ca să mă ducă la groapă.” spuse el.

„Pe când vă luaţi rămas bun, v-am auzit spunând, „îţi doresc destul”. Pot să vă întreb ce înseamnă asta?”

El începu să zâmbească. „Asta este o urare care ni s-a păstrat de la generaţiile anterioare. Părinţii mei obişnuiau să le-o spună tuturor…”

Omul făcu o mică pauză şi se uită în sus ca şi cum ar fi încercat să şi-o amintească în detaliu, apoi zâmbi şi mai mult.”Când spunem „Iţi doresc destul,” vrem ca cealaltă persoană să aibă viaţa plină cu destule lucruri care s-o susţină.” Apoi, întorcându-se spre mine îmi recită din memorie următoarele:

„Iţi doresc destul soare, care să-ţi lumineze comportamentul, indiferent de cât de mohorâtă ar fi ziua.

Iţi doresc destulă ploaie, pentru a aprecia soarele cu atât mai mult.

Iţi doresc destulă fericire, ca să-ţi ţină spiritul viu cât vei trăi.

Iţi doresc destulă durere, ca până şi cea mai mică bucurie a vieţii să ţi se pară mai mare.

Iţi doresc destul câştig pentru a-ţi satisface dorinţele.

Iţi doresc să pierzi destul, pentru a aprecia ceea ce ai.

Iţi doresc destule salutări până să ajungi la finalul rămas-bun.”

Aici ochii lui se umeziră din nou şi se îndepărtă.

Se spune că ai nevoie de un minut pentru a remarca o persoană specială, o oră ca s-o apreciezi, o zi ca s-o iubeşti şi o viaţă întreagă ca s-o uiţi

Fă-ţi timp să trăieşti…

Vă doresc „DESTUL”!

Douăzeci de reguli de viaţă

Douăzeci de reguli de viaţă, despre care experţii spun că, dacă cineva reuşeşte să asimileze măcar 10, poate avea o viaţă de bună calitate.

Publicitate

LUAŢI o pauză de minimum 5-10 minute la cel mult fiecare 2 ore de muncă. Repetaţi aceste pauze în fiecare zi şi gândiţi-vă la dumneavoastră, analizându-vă comportamentul.

ÎNVĂŢAŢI să SPUNEŢI NU, fără să vă simţiţi vinovat. A vrea să mulţumiţi pe toată lumea, este un consum mult prea mare de energie.

PLANIFICAŢI-VĂ ziua, dar păstraţi-vă puţin timp liber şi pentru ceva neprevăzut, conştient fiind că nu totul depinde de d-voastră.

CONCENTRAŢI-VĂ numai şi numai asupra unei sarcini. Cât de repede v-ar lucra creierul, tot veţi obosi dacă veţi încerca să rezolvaţi mai multe probleme în acelaşi timp.

UITAŢI odată pentru totdeauna că sunteţi indispensabil la muncă, acasă sau în grupul de cunoştinţe. Oricât vă displace, totul funcţionează foarte bine şi fără d-voastră.

NU VĂ MAI SIMŢIŢI responsabil pentru plăcerile celorlalţi. Nu sunteţi fântâna dorinţelor, şi nici eternul maestru de ceremonii.

CEREŢI AJUTOR când aveţi nevoie, având grijă să-l cereţi persoanelor potrivite.

SEPARAŢI problemele imaginare de cele reale si eliminaţi-le, pentru că sunt o pierdere de timp şi ocupă un spaţiu mental preţios pentru lucruri mult mai importante.

ÎNCERCAŢI să redescoperiţi plăcerea unor acţiuni zilnice, cum ar fi a dormi, a mânca şi a se plimba, făra a crede că este ceea ce puteţi obţine mai mult de la viaţă.

EVITAŢI să vă implicaţi în problemele altora, în ceea ce priveşte anxietatea si stresul. Aşteptaţi puţin înainte de a vă întoarce la dialog şi la acţiune.

FAMILIA DUMNEAVOASTRĂ, nu este persoana dumneavoastră, este alături de dumneavoastră, formează lumea dumneavoastră, dar nu este propria dumneavoastră identitate.

ÎNŢELEGEŢI că principiile şi convingerile inflexibile pot fi o mare greutate care împiedică mişcarea şi căutarea.

E NECESAR să aveţi tot timpul pe cineva căruia să vă puteţi destăinui şi vorbi deschis. Nu foloseşte la nimic dacă persoana este prea departe de d-voastră.

ÎNVĂŢAŢI când trebuie să vă sculaţi de la masă, să ieşiţi dintr-o discuţie, sau dintr-o şedinţă.

REFUZAŢI să vi se spună dacă cineva a vorbit urât de d-voastră. Ascultaţi numai ce s-a vorbit bine de d-voastră, cu rezerve şi fără a crede tot.

A INTRA ÎN COMPETIŢIE la distracţie, la muncă şi în viaţa de cuplu, este ideal pentru cine vrea să fie tot timpul obosit sau să piardă ce-i mai bun în viaţă.

RIGIDITATEA e buna pietrelor, nu şi oamenilor.

O oră de PLĂCERE IMENSĂ înlocuieşte trei ore de somn pierdut. Plăcerea reconfortează mult mai mult decât somnul. Din această cauză nu pierdeţi nici o ocazie de distracţie.

NU ABANDONAŢI cele mai bune 3 prietene în viaţă. Intuiţia, Naivitatea şi Credinţa.

Gândiţi… Reflectaţi… Practicaţi…CUM SĂ VĂ PRELUNGIŢI VIAŢA

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Pilde
"Intre o palma si o jignire, suportam mai bine palma." Un om nu are nevoie să stea după gratii ca să se simtă prizonier. Oamenii pot fi captivi propriilor idei, alegeri sau idealuri. Așa că spune-i consiliului de gânduri negative din capul tău să înceteze și să-și închidă gura. Dacă visezi – lasă-ți visul să fie mare. Dacă te gândești la ceva – gândește-te la ceva uriaș. Dacă iubești – iubește cu tot sufletul. Fericirea este o alegere și nu există justificări pentru a o alunga din viața noastră. Nu avem nici o justificare dacă alegem să fim permanent nefericiți. Iată 10 greșeli care te împiedică să fii fericit: 1.Nu crede că ai ratat o șansă. – În viața fiecăruia dintre noi există urcușuri și coborâșuri, și de regulă, așa este viața. Ea este exact așa cum trebuie să fie. Nu crede că ai ratat momentul potrivit. Fiecare moment trăit, chiar și cele rele, înveți ceva. Dacă ai curajul să recunoști că îți este frică, dacă poți să râzi chiar și atunci când plângi și să vorbești, chiar dacă vocea îți tremură, dacă ai destulă putere să ceri ajutor atunci când ai nevoie de el, dacă cineva îți oferă acel ajutor, înseamnă că ai totul pentru ca să îți faci viața mai bună. 2.Nu utiliza eșecurile suferite ca justificări. – Viața nu întotdeauna ne face cunoștință cu oamenii pe care ne-am dori să îi întâlnim. De regulă, viața ne aduce în cale oameni pe care trebuie să îi întâlnim – oameni care ne vor ajuta, ne vor răni, ne vor părăsi… oameni care ne vor ajuta să creștem și să devenim acea persoană care trebuie să devenim. 3.Nu te schimba pentru a fi pe placul cuiva. – Oricât de răsunătoare ar fi ideile altor persoane, nu le permite ca ei să decidă cine să devii tu. Nu te întreba cu ce nu le placi, mai bine te-ai întreba de ce îți pierzi timpul făcându-ți griji pentru ce gândesc ei despre tine. Dacă acțiunile tale nu rănesc pe nimeni, înseamnă că faci totul corect. Mergi mai departe. Fii fericit. Fii tu însuți. Și dacă cuiva ceva nu îi place, e problema lui. Nu trebuie să fii pe placul tuturor. 4.Nu tolera oamenii și gândirea negativă. – A venit timpul să dai la o parte toate conflictele și toate gândurile negative împreună cu cei care le provoacă. Înconjoară-te de oameni care te fac să zâmbești. Iubește-i pe cei care îți fac bine, roagă-te pentru cei care nu fac asta. Uită de negativism și orientează-te spre pozitiv. Viața este prea scurtă pentru a fi nefericit. Cu toții facem greșeli și facem un pas înapoi, însă după asta ne ridicăm și continuăm să merge – pentru că acesta este SENSUL VIEȚII. 5.Nu-ți fixa gândurile pe alte momente și alte locuri. – Această zi nu se va mai repeta. Trăiește-o din plin. Savurează fiecare secundă. De multe ori, noi nu înțelegem cât de prețioase sunt aceste momente pe care le trăim, până în momentul când acestea devin amintiri. Și vom ajunge într-o zi când vom realiza că, de fapt, acestea au fost cele mai importante momente din viața noastră. Prețuiește ceea ce ai acum, până când nu ai ajuns să-ți amintești de ceea ce ai avut. 6.Gândește-te mai puțin la ceea ce nu ai și mai mult la ceea ce ai. – Majoritatea oamenilor se mint și, înainte de toate, acordă mult prea multă atenție lucrurilor care, spun ei, le lipsesc, decât celor pe care le a. Înainte de a te gândi ce nu îți ajunge, gândește-te ce le lipsește altora. 7.Nu încerca să schimbi ceva ce este imposibil de schimbat. – Dacă niciodată nu ai fi căzut, niciodată nu ai fi învățat să te ridici de jos. Dacă nu ai fi fost nevoit să lași pe cineva să meargă singur mai departe, atunci nu ai fi înțeles niciodată că ești puternic și poți să mergi mai departe singur. Dacă nu ți-ai fi pierdut vreodată speranța, nu ai fi început să crezi. Și de foarte multe ori, cele mai bune lucruri din viața noastră se întâmplă imediat după cele mai rele. Ai putea să mergi înainte sau să îți amintești permanent de ceea ce nu ai putut să schimbi. Ține minte – viața oricum merge înainte, vrei tu sau nu. Fiecare durere te face mai puternică – dacă nu îi permiți să te distrugă. 8.Nu îți sacrifica fericirea pentru fericirea altora. – Nu îți omorî propria fericire, încercând să luminezi viața altuia. Sensul vieții tale nu este să îi faci pe alți fericiți, dar să fii tu fericit și să împarți această fericire cu alții. 9.Nu-ți călca în picioare scopurile și idealurile. – Să știi cine este, este un lucru, altceva este să crezi în tine și să îți trăiești viața. Societatea are o influență mare asupra noastră, încât uneori uităm că, întâi de toate, trebuie să fim fideli nouă înșine. Nu te rătăci pe drumul vieții. Străduiește-te să fii mereu tu însuți. 10.Nu minți. – Dacă spui că vei face ceva, fă! Dacă spui că vrei să mergi undeva, du-te! Dacă spui că simți niște sentimente deosebite – ele trebuie să fie sincere! Însă dacă nu este așa – nu minți. Trăiește așa încât nimeni să nu se îndoiască de sinceritatea ta. Și ține minte: viața nu va fi niciodată perfectă. Chiar dacă depui efortul maxim, ea nu va ajunge niciodată aproape de ideal. Întotdeauna vor exista momente când vor exista îndoieli, când nu vei mai avea puteri să mergi mai departe. Însă tu vei merge sigur pe drumul tău și vei înțelege că oricât de neagră va fi o zi, trebuie să zâmbești, iar ziua va deveni mai veselă. Sursa: dozadesucces.ro Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!