Image

Dumnezeu pune în traistă, dar e nevoie să o ținem și noi deschisă

Publicat de Patricia Esca pe 15 January 2020 in De Suflet

“Oamenii se schimbă, clipă de clipă. Așteptările de la ceilalți sunt cele ce ne istovesc liniștea.

Bine ar fi să înţelegem că sunt oameni care nu vor să ofere. Nici gând, nici cuvânt, nici emoţie. Din greșeli se învață, nu din teorii. Insistăm când e negru sau gri până se face alb. Pe interior sau pe exterior. Ne privim și înțelegem ce avem nevoie fără cuvinte.

Cum ai reușit să treci peste ziua de astăzi vei trece și peste ziua de mâine. Redescoperă valorile. Găsește sensul vieții, restul sunt detalii. Suntem pelerini prin lumea aceasta în drum spre cetatea eternă. Invitație la calm, la igiena gândurilor, la încredere în Dumnezeu, Cel care poartă de grijă tuturor. Trăiește în prezent. Timp, aplecare, suport. Ieși din cutie și din soluțiile celorlalți. Decupează soluțiile potrivite sufletului tău, creionate pe cartonul experiențelor tale.

Dragostea crește din dragoste, nu din spatele întors. Uneori un „prea devreme” poate strica totul. La fel și un „prea târziu” poate hrăni un orgoliu. Ai răbdare să te coci. Iar când primești lecția nu te necăji. Vei înțelege mai târziu mesajul. Lasă să treacă. Învață și mergi mai departe. Viața este frumoasă dacă privești din unghiul potrivit. Nu există o rețetă a fericirii. Fericirea ta e un zâmbet, a ei e o floare, a lui o strângere de mână, a mea un cuvânt şi tot aşa. Emoţia e aceeaşi, veşmântul e diferit. Astăzi ce-ai făcut pentru tine, pentru sufletul tău? Drumurile tale duc și spre Hristos? Dumnezeu pune în traistă, dar e nevoie să o ținem și noi deschisă.

Viața mea este întâlnirea dintre barca mea și oceanul vieții. Dezamăgirea și amărăciunea nu ne copleșesc. Eșecul doare, dar nu e un factor paralizant care să te facă să nu poți merge mai departe. Greșeala este un ocol temporar, nu o fundătură. Este profesor, nu gropar. Este întârziere, nu înfrângere. Lacrimile duc cu ele durerile departe de suferință. Unii plâng mai târziu, alții plâng mai devreme. Dar oricum ar fi, toți plângem. Toate visele au prețul lor. Cursul vieții, lung, tumultuos, colorat poartă cu el scrisoarea iubirii. Iubire de copil în inimă de bărbat sau de femeie. Până în ultima zi vei simți parfumul…

Bucuria omului e omul. Uneori oamenii te vor în lacrimi pentru ca, privind la ale tale, ale lor să pară mai ușoare. Dar mulți uită că zâmbetul de astăzi poartă în spate lacrima de ieri… Acolo unde au curs lacrimi, a izvorât viaţa.

Succes la examenele de la școala vieții! Viața fiecăruia este o rugăciune…

Toate momentele vieții sunt unice. Momente importante care te-au pus la încercare. Momente care te-au făcut cine ești. Momente prin care viața îți trece prin fața ochilor. Niciodată nu poți ști ce îți rezervă viitorul. Nici măcar o secundă. Iar când știi, deja se schimbă. Dacă ceva se murdărește, altceva se spală. Dacă ceva dispare, altceva apare. Dacă ceva scade, altceva crește. Dacă ceva moare, altceva învie…

Ne naștem ca să nu mai murim. Omule, numele tău înseamnă Iubire! Ai credinţă! Radiază! Bucură-te! Zâmbește! Întreabă iubirea și îți va spune ce să faci. Trăiește liber în minte și în inimă alături de Doamne! Nu vei regreta. Sunetul a avut un timp când nu a fost, dar liniștea există dintotdeauna…”

Cuvintele Parintelui Hrisostom Filipescu

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Bolovanul din drum. Poveste cu tâlc.

A fost odată ca niciodată un rege care obişnuia să îi supună la tot felul de încercări pe locuitorii din regatul său, pentru a vedea cum reacţionează şi ce decizii iau în funcţie de situaţie.

Într-o zi regele s-a gândit să aşeze în mijlocul celui mai circulat drum din regat, un bolovan. Asta a şi făcut, după care s-a ascuns şi s-a aşezat să privească dacă cineva va lua pietroiul din mijlocul drumului. Zeci de oameni treceau în fiecare zi pe acel drum, de la cei mai bogaţi comercianţi până la curtenii regelui.

Toţi vedeau bolovanul, dar îl ocoleau şi treceau mai departe. Nu puţini erau şi cei care trecând pe lângă pietroi, nu ezitau să îl învinuiască pe rege şi să îl acuze că nu are grijă de străzi, de curăţenie şi că nu ar trebui să existe asemenea bolovane pe drumurile lor.

Într-o bună zi, pe drum avea să treacă un ţăran simplu care căra din greu o traistă plină de legume. Ţăranul a lăsat legumele jos şi s-a apropiat de bolovan, încercând să îl dea din drum. S-a chinuit din greu, dar în cele din urmă a reuşit să dea bolovanul la o parte. Când a ridicat de pe jos traista sa cu legume, ţăranul a văzut un săculeţ în mijlocul drumului, chiar pe locul în care fusese piatra.

În săculeţ erau multe monede din aur şi un bilet scris de rege care spune că tot aurul din săculeţ îi rămâne celui care va da bolovanul din drum.

Moralul istoriei: Fiecare obstacol pe care îl întâlnim în viață ne oferă ocazia de a ne îmbunătăți situația, iar în timp ce plânge leneș, ceilalți fac oportunități prin inimile lor, generozitatea și dorința de a face lucrurile.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Facebook Distribuie pe Telefon

Despre Patricia Esca

Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Patricia, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!