Drumul spre Dumnezeu nu este unul usor, dar asta nu inseamna ca trebuie sa te opresti!

Oamenii de stiinta au incercat intotdeauna sa afle care este secretul fericirii. Are fericirea vreo legatura cu renuntarea la Facebook, cu limba spaniola sau cu cat de des facem sex? Sau poate fericirea presupune sa stabilim relatii stranse cu oamenii din jurul nostru si sa fim sanatosi? Un nou studiu a constatat ca ne putem simti fericiti daca pretuim mai mult timpul liber pe care-l avem decat banii. Timp liber sau bani? Cercetatorii de la University of British Columbia din Canada au realizat un studiu in care au analizat preferintele a mai mult de 4.600 de participanti si au constatat ca pentru majoritatea dintre acestia timpul liber si banii sunt factorii asociati cu fericirea. De asemenea, s-a constatat ca pentru participantii mai in varsta timpul liber este mai important decat banii si ca cei care pretuiesc mai mult timpul liber decat banii sunt mai fericiti in ansamblu. „Se pare ca oamenii pretuiesc mai mult timpul liber pe care il au la dispozitie decat banii, iar acesta este asociat mai mult cu fericirea”, a declarat cercetatorul principal Ashley Whillans. „A avea mai mult timp liber este, probabil, mai important pentru fericire decat a avea mai multi bani”. In ciuda numarului mare de participanti la studiu, acesta are limitele sale. De exemplu, el nu include persoane care traiesc in conditii de saracie si pentru care banii reprezinta practic singura prioritate. Cercetatorii au constatat ca sexul, venitul si starea civila nu constituie factori ce influenteaza preferinta oamenilor pentru timp liber sau pentru bani. Unele dintre intrebarile care au facut parte din studiu s-au bazat pe exemple din lumea reala pentru a afla care sunt preferintele voluntarilor. De exemplu, cercetatorii au incercat sa afle daca participantii la studiu ar prefera sa locuiasca intr-un apartament mai scump, dar care presupune efectuarea navetei pentru a ajunge la locul de munca sau un apartament mai modest, dar mai aproape de locul de munca. Unii dintre participanti au fost rugati sa aleaga intre un serviciu cu un numar mai mare de ore de munca, dar cu o salarizare buna si un serviciu cu mai putine ore de lucru, dar cu un salariu de inceput mai mic. S-a dovedit ca un venit mai bun ne poate face fericiti, dar nu si in cazul in care venitul este trecator sau daca pentru acesta trebuie sa renuntam la o parte din timpul nostru liber. Studiul cercetatorilor a fost publicat in revista Social Psychological and Personality Science. Rezultatele studiului sugereaza ca, cel mai probabil, timpul liber pe care il petreceti bucurandu-va de viata va va aduce fericirea si nu banii din cont. Cu toate acestea, sa nu va asteptati ca daca sunteti fericiti veti trai mai mult. Un studiu recent efectuat de University of Oxford asupra a 1 milion de femei din Marea Britanie a constatat ca fericirea in sine nu influenteaza durata de viata. „Dupa ce s-au analizat unele aspecte particulare din viata femeilor, precum ar fi fumatul si unele probleme de sanatate (inclusiv depresia si anxietatea, care sunt diferite de starea de nefericire), plus stilul de viata si indicatorii socio-economici, cercetatorii au descoperit ca rata de deces in randul femeilor care au fost nefericite a fost identica cu rata de deces a celor care au spus ca sunt fericite”, a declarat Peter Dockrill pentru Sciencealert.com. In concluzie, daca vreti sa fiti fericiti nu urmariti sa lucrati cat mai multe ore suplimentare, ci bucurati-va de timpul liber pe care il aveti la dispozitie.
Publicitate

Sunt oameni care au luat drumul bunatatii in viata, dar i-au incercat in vremea aceea atatea poveri, atatea dureri, atatea atacuri si pierderi, incat si-au spus, fie in taina, fie cu voce tare, ca Dumnezeu i-a parasit. “Am decis sa merg des la biserica si sa fac bine cat de mult pot. Ma simteam chemata catre Dumnezeu mai mult decat oricand.

Intre altele, le-am dus alimente unor calugari de la un schit izolat, am dat bani si am ajutat oameni bolnavi. Dar, ca un facut, in anul acela m-am imbolnavit si eu si am suferit o operatie cu niste complicatii severe. Apoi, l-am pierdut pe tata si firma pe care o aveam a dat fa­liment”, imi spune o prietena, care-a observat adeversitatea fantastica a “experientelor” ce au insotit decizia ei de a se apropia de Dumnezeu.

Parintele Arsenie Boca a dat un raspuns pentru acei oameni porniti pe calea desavarsirii si incercati, in acelasi timp, prin nenumarate si, uneori, grele intamplari; “Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavarsirea, ca Dumnezeu insusi se ascunde din fata lor si se pravalesc asupra lor puhoaie de ura, cautand cum sa-i inghita. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desparte; nici suferinta, nici ingerii, nici viata, nici moartea, nici iadul, de care se do­ve­desc mai presus, caci desavarsirea dragostei nu mai are pe acestea ingradire si hotar. In Biserica se nasc de sus si cresc pe pamant, castigand in razboaie, oamenii mai presus de fire sau dumnezei dupa har”. Ce ne spune parintele Arsenie Boca?

Dupa puterea luminii tale esti incercat si poti ajunge incercat intr-o asemenea masura ca poti vedea cum Dumnezeu te-a parasit. Dar, iata ce veste minu­na­ta, ce cuvant profund ne spune pa­rin­tele; existenta marilor nevointe, a marilor atacuri in experienta vietii, clipa in care necazurile cele mai grele ne incearca este si semnul ca suntem pe drumul desavarsirii. Ce taina-i aceasta, ce mare taina!

Publicitate

Ce bine de-ar fi inteleasa si tinuta minte, pentru ca in clipele noastre de mare durere, in momentele de pierdere, atunci cand deznadejdea si suferinta ne pot pune in genunchi si ne pot face sa credem ca Dumnezeu nu exista, sa ne amintim ca exact acelea sunt semnele care ne arata ca suntem pe drum. Sa nu abandonam calea bunatatii si calea iubirii in fata atacurilor, a urii, a pierderilor si suferintelor omenesti, ba chiar sa stim si sa vedem in ele indiciul precis al dreptei noastre calatorii catre Dumnezeu.

Daca in fata durerii nu ne pierdem sufletul, daca pierdem orice, dar nu ne pierdem pe noi insine si na­daj­duim la iesirea din labirint, fara sa ne ra­mana pe talpi zgura urii, a impot­rivirii rautacioase, a emotiilor distructive si a judecatilor noastre, suntem “mai presus de fire”. Iata ca “a fi mai presus de fire” nu-i un dat, nu vine de la sine, nu-i ceva ce castigi ca la loterie sau ceva ce ti-a fost plantat in gene, iar tu nu ai decat sa iei la cu­nostinta de aceasta.

A fi mai presus de fire inseamna a pastra sufletul tau in dragoste, in pofida tuturor in­cer­ca­rilor vietii si a face efort pentru asta. A intelege, a tolera, a accepta, a trece prin foc si prin sabie, printr-un raz­boi crunt, dar nu atat cu lumea, nu cu nedreptatile si suferintele ce se ivesc pe drumul tau catre de­sa­var­sire, ci cu ura, cu respingerea, cu fra­man­tarea si cu deznadejdea din tine in­suti. Firea omeneasca se lamen­tea­za. Firea omeneasca simte durerea si, pe buna dreptate, nu-i usor sa ac­cepti durerea, sa nu te opui, sa nu strigi, sa nu fii deloc manios, sa nu-ti pui intrebari si sa nu te gandesti atunci cand te simti zdrobit ca Dumnezeu te-a parasit.

Cu toate acestea, iata, preoti cu mare har, se poate spune chiar sfinti, au trecut prin experienta ome­neasca a suferintei pentru a ne spu­ne ca urgia ei este semnul desa­var­sirii noastre. Cata lumina-i in tine, atata intuneric se poate napusti prin viata ta. Dar, daca stii ca-n cea mai mare disperare-i semnul celei mai mari lumini se poate sa sclipesti si se poate ca stralucirea inimii tale sa izbandeasca chiar in clipa aceea. Sa nu disperi in suferinta si sa nu crezi ca-i totul pierdut, orice ar parea pierdut, caci acela-i momentul in care lucrurile lumii se prabusesc, iar cele ale lui Dumnezeu se inalta in tine.

de Maria Timuc


Publicitate


Alte Articole