Dopamina – ce este si cum iti ajuta creerul

Publicitate

Dopamina este un neurotransmitator. Este un mesager chimic care ajuta la transmiterea semnalelor in creier si in alte zone vitale. Dopamina este prezenta la om, dar si animale, atat vertebrate cat si nevertebrate.


Istoric
Dopamina a fost sintetizata pentru prima data in 1910 de catre George Barger si James Ewens in cadrul Wellcome Laboratories din Londra, Anglia.
In 1958, Arvid Carlsson si Nils-Åke Hillarp ​​de la Laboratorul de Chimie Farmacologica din cadrul National Heart Institute din Suedia, au descoperit functia de neurotransmitator al dopaminei. Arvid Carlsson a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicina urmare a demonstrarii faptului ca dopamina nu este doar un precursor al norepinefrinei si epinefrinei, ci si un neurotransmitator.

Productia de dopamina

Dopamina este produsa in mai multe regiuni ale creierului, inclusiv substantia nigra si aria ventrală a tegmentului. Este un neurohormon eliberat de hipotalamus. Actioneaza ca hormon inhibitor al eliberarii prolactinei din lobul anterior al glandei pituitare.

Cum actioneaza dopamina?

Totodata, dopamina este utilizata ca medicament. Astfel, actioneaza asupra sistemului nervos simpatic. Utilizarea dopaminei duce la cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale.
Dopamina nu poate traversa bariera hemato-encefalica astfel incat, administrata ca medicament, nu afecteaza in mod direct sistemul nervos central.

Dopamina este recomandata si in anumite boli cerebrale. Printre acestea pot fi amintite boala Parkinson si distonia dopa-responsiva. Pentru acesti pacienti se utilizeaza levodopa. Acesta este un precursor al dopaminei care poate traversa bariera hemato-encefalica.

Pentru ce este responsabila dopamina?

Dopamina este substanta chimica din creier care afecteaza emotiile, miscarile si senzatiile de placere si durere. Exista cinci receptori ai dopaminei. Cea mai frecventa boala care exemplifica pierderea dopaminei este boala Parkinson. O persoana care sufera de Parkinson trebuie sa inlocuiasca dopamina cu un medicament precum L-Dopa sau carbidopa / levodopa.

Semnificatie

Publicitate

Substantia nigra este o zona foarte importanta a creierului care controleaza simptomele motorii. In substantia nigra exista celule care produc in mod natural dopamina. Dopamina nu este responsabila numai de miscarea fizica, ea afecteaza si modul in care invatam si ne comportam. Dopamina a fost implicata in diferite tulburari, de la schizofrenie, deficit de atentie, la pierderea rationamentului cognitiv la persoanele in varsta.

Teorii

Ipoteza dopaminei este o teorie imbratisata de unii oameni de stiinta dedicati intelegerii creierului. Conform acestei teorii, o persoana care sufera de schizofrenie produce o cantitate prea mare de dopamina. Oamenii de stiinta se bazeaza pe diverse studii clinice la care au participat consumatori de amfetamine. Amfetaminele determina creierul sa produca mai multa dopamina, aceasta crestere fiind direct legata de simptome psihotice. Potrivit Buletinului de schizofrenie, in timp ce este general acceptat faptul ca dopamina are o oarecare legatura cu schizofrenia, ramane inca neclara cat de mare este implicarea sa.

Identificare

Dopamina a fost, de asemenea, asociata cu tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie (ADHD). ADHD este identificat la copiii si adultii carora le lipseste atentia adecvata si care prezinta hiperactivitate si impulsivitate. ADHD este mai frecvent intalnita la baieti decat in randul fetelor. Potrivit unei pagini de pe washington.edu, ipoteza admisa este aceea ca atunci cand cineva prezinta semne de ADHD, receptorii din creier nu raspund la dopamina.

Scaderea productiei de dopamina

Pe masura ce inaintam in varsta, pierderea de dopamina, cea care controleaza senzatia de placere, incetineste metabolismul cerebral, acolo unde se afla capacitatea de a intelege. Scaderea cantitatii de dopamina survine in mod natural in fiecare dintre noi intre 20 si 80 de ani. Potrivit Colegiului de Farmacie din cadrul Universitatii din Texas, se estimeaza ca 6% – 7% din receptorii care insotesc placerea si aprobarea se pierd cu fiecare deceniu.

Potential

Dopamina are uriasa datorie de a regla starea de spirit, comportamentul, somnul si cunoasterea. De asemenea, dopamina se afla in stransa legatura cu motivatia si recompensa. Dopamina participa in procesul de luare a deciziilor precum si in creativitate. Atunci cand oricare dintre cei cinci receptori ai dopaminei nu functioneaza corect, este posibil sa apara o anume forma de tulburare precum Parkinson, schizofrenie sau ADHD. Modul in care functioneaza creierul este inca o zona foarte complicata si adesea gresit inteleasa de stiinta.

Publicitate
Alte Articole
Articole
Sanatate

Autosugestia – puterea gandurilor pozitive asupra sanatatii si starii de bine

Publicitate

Autosugestia este foarte importantă. Trebuie să credem cu tărie că putem realiza orice lucru. Să avem încredere în noi. Puterea gândului şi a imaginaţiei asupra organismului nostru este cu mult mai mare decât se poate bănui.

Fiecare celulă a corpului este înzestrată cu o disponibilitate incredibilă de a executa ceea ce noi îi ordonăm. Să gândim pozitiv despre corpul nostru. Nu trebuie să gândim niciodată: „Vai, ce burtă am!”, ci: „Parcă începe să-mi scadă burta!”. Ceea ce gândim, va deveni realitate mai devreme sau mai târziu. Nu credeţi că trimiterea unor gânduri pozitive către propria noastră fiinţă este mai folositoare?

Despre sentimentele pozitive

Încă de la sfârşitul secolului al 18-lea emoţiile, sentimentele şi stările pe care le trăim au fost împărţite în 2 mari grupe: unele care măresc activitatea vitală a organismului şi altele care aduc scăderea ei.

Când omul trăieşte stări de bucurie, toate procesele vitale ale organismului se desfăşoară într-un ritm intens. Respiraţia devine mai adâncă, pulsul este accelerat, mai plin, obrajii se îmbujorează, ţinuta se îndreaptă, oboseala scade, capacitatea de muncă şi randament cresc.

Emoţiile negative se pot ghici uşor după mimică şi comportament. Ele tulbură şi inhibă toate procesele vitale din organism, ceea ce duce la pierderea capacităţii de muncă, la oboseală şi slăbirea rezistenţei în faţa bolilor.

De la bun început trebuie să pornim de la o constatare banală: de cele mai multe ori ne aprindem şi ne enervăm pentru fleacuri şi transformăm un nimic într-o dramă. Cu timpul însă, lucrurile se aranjează. Împrejurarea care astăzi, pe fondul emoţiei imediate, ne apare drept o catastrofă, mai târziu, după o săptămână sau o lună, ne apare măruntă, neînsemnată, iar reacţia noastră – nejustificată şi chiar ridicolă. Dacă stăm să ne gândim lucid la cauzele care au provocat explozia emoţională, vom vedea că sunt cu totul disproporţionate faţă de energia nervoasă risipită atunci. Tocmai această disproporţie între cauză şi efect dă emoţiei negative caracterul ei morbid şi ne obligă să o combatem.

Publicitate

Suntem aşa cum ne sunt gândurile. Pentru ca atmosfera noastră sufletească să fie luminoasă, tonică, optimisă, pentru a reuşi în tot ce ne propunem să înfăptuim, este neapărat nevoie să gonim din suflet orice idee nesănătoasă, inutilă. „Nu ţine supărarea de azi pe mâine”, ne îndeamnă înţelepciunea populară. Nu trebuie să lăsăm ca insuccesele, neplăcerile, pierderile să se transforme în amărăciune permanentă, „să ne acrească”. Neliniştea, descurajarea, gândurile negre, contactul cu cei care se plâng tot timpul ne consumă inutil energia nervoasă şi ne scad vitalitatea. Acelaşi efect îl au şi neînţelegerile, ura, gelozia, invidia şi orice sentimente duşmănoase faţă de alţii. Economia este un mare venit, spune o constatare a înţelepciunii celor vechi. Ea este valabilă în orice domeniu şi prin urmare şi în cheltuirea potenţialului nervos.

Râsul este cel mai bun aliat al odihnei şi un minunat ajutor al medicului. „O inimă veselă omoară mai mulţi microbi decât toate antisepticele din lume”, afirmă textele înţelepte. La chinezi, zeul râsului, Ha-Sin-Han, este şi zeul fericirii şi al sănătăţii.

Mai ales pentru intelectuali, râsul este o binefacere. S-a constatat că el ameliorează considerabil circulaţia sanguină în general şi pe cea cerebrală în particular. În timpul râsului creşte acţiunea aspiratoare a cutiei toracice, curgerea sângelui venos se ameliorează, creierul se eliberează de reziduurile metabolice care se acumulează în timpul muncii intense.

Activând absolut toate funcţiile organice, râsul restabileşte acel echilibru minunat care se numeşte sănătate şi care rezultă din armonia tuturor funcţiilor organismului.

Pesimistul, omul care „scuipă oţet”, care nu este mulţumit niciodată de nimic şi care înainte de toate vede răul, pretutindeni şi în orice, prin neliniştea şi tristeţea lui contagioasă, descurajează, creează, întreţine şi induce o stare de tensiune permanentă, atât în el, cât mai ales la cei din jurul lui. De aceea trebuie să evităm pe cât posibil compania agitaţilor, dezamăgiţilor şi să ne ferim de spectacolele deprimante. Să căutăm, în schimb, tovărăşia oamenilor veseli, plini de încredere, sănătoşi la minte, care tocmai datorită acestor calităţi sunt adevărate canale de manifestare a energiilor benefice ale optimismului.

Sursa: suntsanatos.ro

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Spiritualitate