S-a retras din lume la poalele Muntilor Sureanu, unde traieste in post si rugaciune, cu bucuria de a fi alaturi de fratii sai intru Hristos. Absolvent de Belle Arte, pictor de icoane si fotograf, Parintele Pantelimon Susnea e si un minunat vorbitor, ale carui cuvinte invaluite de har au salvat de la naufragiu sufletesc mii de tineri. I-am cautat prezenta mangaietoare in Postul Pastelui, pentru a gasi raspunsuri despre o suferinta adesea subestimata, ce ameninta sa se transforme intr-o boala a secolului. Un indreptar de vindecare si de inviere sufleteasca –
“Nimeni nu se poate implini in afara iubirii”
– Azi, mai mult ca oricand, pare ca am ajuns intr-o fundatura. Statisticile spun ca un roman din zece sufera de depresie. Parinte, ce spune asta despre vremurile in care traim?
– O lume atinsa de depresie e o lume lipsita de bucurie si dragoste. E o lume alienata si insingurata, o lume urata, care si-a pierdut reperele, in care s-a pierdut dimensiunea verticala si in care omul se desfasoara numai pe orizontala existentei, intr-o diversitate infinita si goala. E o lume care nu mai are nimic de spus. O lume goala de Dumnezeu, in care bucuria e confundata adesea cu placerea.
Or, bucuria adevarata tine de resorturi mult mai profunde, e implinirea deplina a rostului tau ca om si e strans legata de inaintarea in viata spirituala. Depresia apare atunci cand oamenii nu-si inteleg destinul, menirea lor pe acest pamant.
– Niciunul din oamenii atinsi de depresie nu pare sa fi scapat de gandul obsesiv ca viata e lipsita de sens. Ca nu alegem noi sa ne nastem, cum nu alegem cand sa murim.
– Singurul sens al vietii e mantuirea. Doar ca oamenii cred adesea ca mantuirea e ceva ce ni se da in urma unui verdict final, daca am facut niste fapte bune. Mantuirea e fericirea, e raiul. Raiul nu e un loc. Raiul e starea de relatie cu Dumnezeu, care se traieste inca de aici, de pe pamant. E greu sa iubesti o idee. De aceea Dumnezeu s-a facut om, ca sa ne invete ca il putem iubi, iubindu-i pe cei de langa noi. Mantuirea e dinamica acestei relatii de iubire, cu toate suisurile si coborasurile ei.
Nimeni nu se poate implini in afara iubirii, in afara unei relatii. Oamenii uita ca Dumnezeu nu este singur, Dumnezeu este o relatie (o treime), iar noi suntem facuti dupa asemanarea lui. Bucuria se cere impartasita, nu se traieste in singuratate. De aceea se spune ca cea mai mare fericire e sa iubesti si sa fii iubit.
– Sunteti si preot duhovnic. Suferinzii de depresie cauta alinare la manastire?
– Sunt multi cei care vin sa-si gaseasca linistea la manastire, dar asta nu inseamna ca isi deschid sufletul foarte usor. Ii recunosti dupa chip. Un om nefericit e un om fara stralucire in privire. E apasat, garbovit, intunecat si agresiv, adesea. Cand e nemultumit de el insusi, omul e agresiv. E ca o fiara ranita, care sufera, e periculoasa si nu te lasa s-o ajuti. Dar de cele mai multe ori, in spatele violentei se ascunde nu rautate, ci suferinta.
“Dumnezeu nu tradeaza niciodata”
– Niciodata viata n-a fost mai inlesnita ca acum. Si totusi, e tot mai multa suferinta in lume. De unde vine?
– Depresia e o stare de cadere. Apare dintr-o lipsa de impacare a sufletului cu sine, cu Dumnezeu sau cu oamenii. E o stare de conflict, de ruptura interioara, intre suflet si intelect. O lipsa de echilibru. Depresia inseamna, in primul rand, o lipsa de dragoste. Oamenii sufera cand nu-si mai pot gasi adapost in celelalte suflete din jurul lor. Cand nu pot gasi sprijin gratuit din partea semenilor lor, oamenii se descurajeaza si in relatia cu Dumnezeu, le e greu sa-si mai imagineze un Dumnezeu iubitor.
Dar daca oamenii mai tradeaza, fiindca sunt neputinciosi, Dumnezeu e singurul care nu tradeaza niciodata. Totusi, e foarte greu sa ajungi la masura relatiei cu Dumnezeu, fara sa relationezi cu oamenii. Avem nevoie de o confirmare si din partea semenilor, ca nu suntem inutili pe lume. De aceea, nu se poate scapa de depresie fara acea iubire neconditionata, care nu pretinde nimic in schimb, care nu te judeca si nu te acuza, ci te primeste si te odihneste.
