” Trebuie sa iti schimbi viata daca nu esti fericit si sa te trezesti daca lucrurile nu merg in directia in care iti doreai.” – Keanu Reeves
Ma uit la mine cateodata si ma intreb: unde te grabesti asa, femeie? Ma uit in jur deseori si (ma) intreb: unde te-oi grabi asa, omule?
Ma grabesc sa ajung acolo, unde sigur ca o sa ma grabesc sa termin ce am de facut, ca sa ajung dincolo, unde normal ca nu o sa stau prea mult pentru ca trebuie sa ajung acasa, sa fac repede cateva lucruri si ceva ordine inainte sa apuc sa dorm… repede! Si pe urma o sa ma trezesc repede. Si daca nu, o sa ma supar ca n-am facut-o mai repede si ca nu voi avea timp sa fac totul astazi, acum, ieri eventual. Oricum, repede.
De pilda… omul la cumparaturi e pe repede inainte, scotoceste prin cutiile cu legume si fructe de zici ca vine bombardamentul cel mare si nu se stie daca mai apuca sa traiasca, daramite sa si manance rosia cumparata in drum spre casa in viteza. La casa de marcat, omul se grabeste. Casierul iti indeasa produsele in sacosa (in cazul fericit) sau pe tejghea si apoi te asteapta din privire sa te cari mai repede.
Omul in trafic e pe repede inainte…ar fi el si mai pe repede daca nu l-ar incurca toti aia care nu fac decat sa se agite incolo si incoace. La fel ca el, de altfel. Si claxoneaza si se enerveaza si scrasneste din dinti, nu pentru ca ceilalti il incomodeaza ci pentru ca e plin de teama. Teama ca n-o sa ajunga unde si-a propus, la ora la care si-a propus, si n-o sa apuce sa faca ce trebuie sa faca. Azi. Repede.
Omul la job e pe repede inainte. Cu ochii pe ceas si mereu ingrijorat ca n-o sa termine la timp sau ca nu se termina mai repede programul sa plece. Cum de ce sa plece? Ca sa ajunga repede acasa sau la vreo intalnire sau mai stiu eu pe unde…
Omul acasa e pe repede. S-a grabit atata, practic toata ziua, ca sa ajunga acasa, sa petreaca timp cu copiii sau cu sotul/sotia, iubitul/iubita, sau pur si simplu cu el insusi. Dar odata ajuns, se grabeste. Totul trebuie facut repede. Mananca repede ceva, in picioare. Pune cateva rufe repede la spalat. Eventual mai pupa repede vreun copil sau vreun alt om drag, daca mai apuca, inainte sa fuga repede sa se culce.
Omul de azi e pe repede. Impinge timpul, ii impinge pe ceilalti la marginea vietii lui… pentru ca pare sa nu mai aiba timp niciodata cu adevarat. Nici pentru el, nici pentru ei. Nici pentru viata.
Iti dai seama ca, de fapt, ne grabim spre iesirea din viata?
Ma uit in mine si imi spun: Tinhni-ti-ar viata! Ma uit in lume si spun: Tihni-ti-ar viata!
Daca intr-o zi, am opri pentru o ora masinile, ceasurile, telefoanele, televizoarele…Daca ne-am opri din tot? Ce-am face in ora aceea? Sau ce-am fi?
Si, oricum…unde te grabesti? Si la ce-ti foloseste?
de Nicoleta Svarlefus
“Nici unul dintre noi nu pleaca de aici in viata, asa ca va rog sa va ganditi. Mancati ce va place. Umblati prin soare. Sariti in valurile marii. Spuneti adevarul din inima voastra. Fiti prostuti. Fiti buni. Fiti copii. Faceti lucruri ciudate. Iubiti. Iertati. Bucurati-va de viata. Nu este timp pentru nimic altceva.” – Keanu Reeves
