De ce relatiile din ziua de azi nu mai dureaza – evitam problemele in loc sa le rezolvam!

Publicitate

“Problemele într-o relație apar în momentul în care unul din cei doi începe să pună întrebări despre relație.” – Mircea Eliade

De ce sunt atât de complicate relațiile în ziua de azi? De ce eșuăm în dragoste, deși ne străduim atât de mult?

De ce au devenit oamenii brusc atât de nepricepuți în a face relațiile să dureze?

Am uitat oare cum să iubim? Sau mai rău, am uitat ce este iubirea?

Nu suntem pregătiți. Nu suntem pregătiți pentru sacrificii, pentru compromisuri și pentru iubire necondiționată. Nu suntem pregătiți să investim tot ce este necesar pentru a face relațiile să funcționeze.

Vrem ca totul să fie usor. Renunțăm foarte repede. Tot ce avem nevoie este un singur obstacol ca să ne facă să ne prăbușim.

Nu lasăm iubirea noastră să crească, o lăsăm să se spulbere prea repede. De fapt nu este iubire ceea ce noi căutăm, sunt doar senzații și fiori.

Ne dorim pe cineva cu care să vizionăm filme și cu care să mergem la petreceri, nu pe cineva care să ne înțeleagă cele mai profunde stări de tăcere. Petrecem timp împreună, dar nu ne creăm amintiri. Nu vrem ca viața să fie plictisitoare.

Nu ne dorim un partener pentru viață, doar pe cineva care să ne facă să simțim că suntem vii exact acum, în acest moment. Când emoția dispare, descoperim că nimeni nu ne-a pregătit pentru ceea ce este lumesc. Nu credem în frumusețea a ceea ce urmează, pentru că suntem prea orbiți de emoția aventurii.

Ne afundăm pe noi înșine în instabilitatea vieții cotidiene, nelăsând loc pentru iubire. Nu avem timp să iubim, nu avem răbdare să ne implicăm în relații.

Suntem oameni prea ocupați să vânăm idealuri materialiste și nu mai avem niciun interes să iubim. Relațiile nu sunt nimic mai mult decât oportunități.

Căutăm satisfacțiile de moment în tot ceea ce facem, începând cu ceea ce postăm în mediul online, carierele pe care ni le alegem, până la oamenii de care ne îndrăgostim.

Vrem maturitatea unei relații care vine cu timpul, conexiunea emoțională care se dezvoltă după mulți ani, acel sentiment al apartenenței, când noi abia cunoaștem acea persoană. Aparent, nimic nu merită timpul și răbdarea noastră – nici măcar iubirea.

Mai degrabă petrecem câte o oră cu 100 de persoane decât o zi cu o singură persoană. Credem că avem multe “opțiuni”. Suntem persoane “sociale”. Credem mai mult în a întâlni cât mai multe persoane decât în a ajunge să le cunoaștem.

Suntem lacomi. Vrem să avem totul. Intrăm în relații la cel mai mic semn de atracție și plecăm în momentul în care găsim pe cineva mai bun. Nu vrem să scoatem la suprafață ceea ce este mai bun în acea persoană. Vrem să fie toți perfecți.

Ne dăm întâlniri cu multe persoane, dar foarte rar le dăm unora o șansă reală. Suntem dezamăgiți de toată lumea.

Publicitate

Tehnologia ne-a apropiat mai mult, atât de mult încât ne este imposibil să respirăm. Prezenta fizică a fost înlocuită de mesaje scrise, vocale, snapchat și video call-uri. Nu mai simțim nevoia să mai petrecem timp împreună. Deja știm prea multe unii despre ceilalți, nu mai avem ce să povestim.

Suntem o generație de “călători”, care nu ar sta într-un loc pentru prea mult timp. Toată lumea este speriată de angajamente. Credem că nu suntem făcuți pentru relații. Nu vrem să ne stabilim într-un loc. Chiar și acest gând ne înspăimântă.

Nu putem să ne imaginăm fiind cu o singură persoană pentru tot restul vieții. Plecăm. Disprețuim permanența ca și cum ar fi un rău social. Ne place să credem că suntem “diferiți” de restul lumii. Ne place să credem că nu ne conformăm normelor sociale.

Suntem o generație autointitulată „liberă din punct de vedere sexual”. Nu vedem că există diferența între sex și dragoste sau cel puțin așa credem. Suntem generația celor care se cuplează și se despart rapid.

Mai întâi facem sex iar apoi decidem dacă vrem să iubim pe cineva. Sexul vine ușor, dar nu și loialitatea. A face sex a devenit noua mahmureală. O faci pentru că vrei să te simți tu bine și nu pentru că iubești cealaltă persoană. E vorba de împlinirea temporară de care avem nevoie pe moment. Sexul în afara relațiilor nu mai este tabu.

Relațiile nu mai sunt simple. Acum avem diverse: relații deschise, prietenii cu beneficii, relații ocazionale, aventuri de o noapte, fără obligații, etc. Am lăsat foarte puțin loc pentru iubire în viețile noastre.

Suntem generația practică care se bazează pe logică. Nu mai știm cum să iubim nebunește. Nu am lua avionul până într-o țară îndepărtată doar ca să vedem persoana pe care o iubim. Ne-am despărți din cauza distanței prea mari. Suntem prea raționali pentru iubire. Prea sensibili pentru binele nostru.

Suntem generația speriată, speriată să se îndrăgostească, să își ia angajamente, speriată să cadă, speriată să nu se rănească, speriată să nu își frângă inima.

Nu permitem nimănui să intre, nici nu ne dăm voie să iubim pe cineva necondiționat. Stăm ascunși dupa zidurile pe care ni le-am creat, căutând dragostea și fugind în momentul în care chiar am găsit-o. Brusc “nu-i mai facem față.” Nu vrem să fim vulnerabili. Nu vrem să ne dezgolim sufletul către oricine. Ne protejăm prea mult.

Nu mai punem preț pe relații. Dăm drumul celor mai minunate persoane pentru „ceilalți pești din mare”. Nu mai considerăm relațiile sacre.

Nu este nimic ce nu am putea cuceri în această lume, dar totuși, suntem nepricepuți în jocul iubirii – cel mai de bază instinct uman. I se spune evoluție.

Sursa: lifeinbalance.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Relatii

Din greseli se invata, nu din teorii. Insistam cand e negru sau gri pana se face alb!

Publicitate

“Învaţă regulile astfel încât să ştii cum să le încalci cum se cuvine.” – Dalai Lama

Fericirea ta e un zambet, a ei e o floare, a lui o strangere de mana, a mea un cuvant si tot asa. Emotia e aceeasi, vesmantul e diferit.

Oamenii se schimba, clipa de clipa. Asteptarile de la ceilalti sunt cele ce ne istovesc linistea.

Bine ar fi sa intelegem ca sunt oameni care nu vor sa ofere. Nici gand, nici cuvant, nici emotie. Esti liber, doar ca nu iti dai voie. Inca te mai gandesti ca e un siret desfacut si doresti sa-l legi. Si ramai in lant, in bucla proprie. Dar sunt pantofi care nu au nevoie de siret. Sau poate ca e o perioada cand mergi descult.

Renunta la tot ce a fost si fii atent la ce va fi. Te ghemuiesti pe covor in fata sau la usa celuilalt. Unde au curs lacrimi, a inceput viata. Nu e tarziu in tine. Iubirea adevarata nu poate fi controlata. Iubesti si atat. Din greseli se invata, nu din teorii. Insistam cand e negru sau gri pana se face alb. Pe interior sau pe exterior. Ne privim si intelegem ce avem nevoie fara cuvinte.

Te arunci in focul sacru al vietii, te ridici peste fumul taciunilor arsi in lectiile tale. Cum ai reusit sa treci peste ziua de astazi vei trece si peste ziua de maine. Redescopera valorile. Gaseste sensul vietii, restul sunt detalii. Suntem pelerini prin lumea aceasta in drum spre cetatea eterna. Invitatie la calm, la igiena gandurilor, la incredere in Dumnezeu, Cel care poarta de grija tuturor. Traieste in prezent. Timp, aplecare, suport. Iesi din cutie si din solutiile celorlalti. Decupeaza solutiile potrivite sufletului tau, creionate pe cartonul experientelor tale.

Dragostea creste din dragoste, nu din spatele intors. Uneori un „prea devreme” poate strica totul. La fel si un „prea tarziu” poate hrani un orgoliu. Ai rabdare sa te coci. Iar cand primesti lectia nu te necaji. Vei intelege mai tarziu mesajul. Lasa sa treaca. Invata si mergi mai departe. Viata este frumoasa daca privesti din unghiul potrivit. Nu exista o reteta a fericirii. Fericirea ta e un zambet, a ei e o floare, a lui o strangere de mana, a mea un cuvant si tot asa. Emotia e aceeasi, vesmantul e diferit. Astazi ce-ai facut pentru tine, pentru sufletul tau? Drumurile tale duc si spre Hristos? Dumnezeu pune in traista, dar e nevoie sa o tinem si noi deschisa.

Publicitate

Viata mea este intalnirea dintre barca mea si oceanul vietii. Dezamagirea si amaraciunea nu ne coplesesc. Esecul doare, dar nu e un factor paralizant care sa te faca sa nu poti merge mai departe. Greseala este un ocol temporar, nu o fundatura. Este profesor, nu gropar. Este intarziere, nu infrangere. Lacrimile duc cu ele durerile departe de suferinta. Unii plang mai tarziu, altii plang mai devreme. Dar oricum ar fi, toti plangem. Toate visele au pretul lor. Cursul vietii, lung, tumultuos, colorat poarta cu el scrisoarea iubirii. Iubire de copil in inima de barbat sau de femeie. Pana in ultima zi vei simti parfumul…

Bucuria omului e omul. Uneori oamenii te vor in lacrimi pentru ca, privind la ale tale, ale lor sa para mai usoare. Dar multi uita ca zambetul de astazi poarta in spate lacrima de ieri… Acolo unde au curs lacrimi, a izvorat viata.

Succes la examenele de la scoala vietii! Viata fiecaruia este o rugaciune…

Toate momentele vietii sunt unice. Momente importante care te-au pus la incercare. Momente care te-au facut cine esti. Momente prin care viata iti trece prin fata ochilor. Niciodata nu poti sti ce iti rezerva viitorul. Nici macar o secunda. Iar cand stii, deja se schimba. Daca ceva se murdareste, altceva se spala. Daca ceva dispare, altceva apare. Daca ceva scade, altceva creste. Daca ceva moare, altceva invie…

Ne nastem ca sa nu mai murim. Omule, numele tau inseamna Iubire! Ai credinta! Radiaza! Bucura-te! Zambeste! Intreaba iubirea si iti va spune ce sa faci. Traieste liber in minte si in inima alaturi de Doamne! Nu vei regreta. Sunetul a avut un timp cand nu a fost, dar linistea exista dintotdeauna…

Publicitate
Alte Articole
De Suflet