Deseori, felul in care ne alegem un partener ne poate spune cate ceva despre nevoile noastre din acel moment. Iata de ce ne este dificil sa abandonam relatii care nu ne sunt potrivite.
Relatii sau persoane nepotrivite?
In spatele initierii unei relatii exista o serie de dorinte, asteptari si nevoi (constientizate sau nu) pe care le putem implini doar in contact cu o alta persoana.
Provocarea apare insa atunci cand este aleasa persoana si tipul de relatie care sa implineasca aceste nevoi.
In cazul in care este aleasa o persoana indisponibila sa ofere ceea ce avem nevoie, sau daca printr-un tip de relatie se doreste satisfacerea unor nevoi specifice unui alt tip de relatie, aceasta va fi in final una disfunctionala.
Acest lucru se poate intampla daca intr-o relatie parteneriala se incearca sa se acopere nevoi specifice relatiei parinte-copil.
In acest fel, initierea unei relatii in care asteptam sa primim “ceea ce nu am primit pana acum” solicita compensarea nevoilor nesatisfacute si forteaza relatia intr-un sablon de relationare predefinit, strain de momentul prezent si de trasaturile personale ale celeilalte persoane.
De ce ne asumam relatii nepotrivite?
Inainte de a trata sau de a incheia o relatie disfunctionala este important sa iti clarifici care sunt trasaturile care o fac nepotrivita pentru tine si ce te-a facut sa ramai in relatie in ciuda lor.
Adeseori, centrarea excesiva pe relatie si nu pe persoana cu care este construita, este o capcana care ii deconecteaza pe cei doi indivizi, in ciuda focusului pe scopul comun.
Asumarea unei relatii disfunctionale poate fi alimentata din mai multe directii. Lipsa contactului cu propriile nevoi, neincrederea in sine si in propriile perceptii si teama de singuratate sunt elementele centrale care pot ingreuna construirea unor alternative sanatoase de relationare.
Cum invatam sa incheiem relatiile nepotrivite?
Cresterea increderii in sine, acceptarea de sine si a propriilor nevoi stau la baza angajarii in schimbare. Pentru a incheia o relatie nepotrivita este necesara asumarea riscului de a iesi din zona de confort (din “inconfortabilul” cunoscut) si de a ramane fara relatie (de a fi singur).
Constientizarea fricilor legate de lipsa relatiei disfunctionale te va ajuta sa faci diferenta dintre schimbarile si pierderile reale cu care te vei confrunta (de exemplu: voi ramane fara relatia de prietenie de 10 ani).
Totodata vei intelege si temerile nejustificate fata de realitatea externa (nu voi mai avea niciodata un prieten atat de bun), orientandu-te spre stabilirea unui plan concret si realist de prevenire a consecintelor.
Odata cu stabilirea unei strategii de gestionare a consecintelor intreruperii relatiei este necesar sa iti clarifici cum arata si cum se simte o relatie potrivita pentru tine.
Constientizarea faptului ca exista un model de relationare sanatoasa si potrivita, poate fi motivul pentru care vei renunta la un anumit tipar. Iar pe viitor vei sti catre ce tip de relatii sa te indrepti, evitand cercul vicios.
Nu este o noutate faptul că mulți dintre noi preferăm să rămânem într-o relație care nu ne mai face fericiți, care nu ne mai satisface. Câteodată, preferăm să ignorăm evidența (că mai bine ne-ar fi singuri) și ne mințim pe noi înșine, spunându-ne că nu e chiar așa rău…
De ce ai prefera să rămâi într-o relație ce te face nefericit decât să te desparți și să fii singur?
Motivele sunt diverse: teama de a fi singur, teama că nu vei găsi un nou partener de cuplu pe care să-l iubești și care să te iubească; suntem ființe sociale, iar nevoia de companie și de intimitate emoțională și fizică este dominantă. În plus, de la o vârstă, toți din jur au parteneri stabili și parcă te temi să fii tu cel ce rămâne singur, cel care nu are pe cineva…
De asemenea, există familiaritatea, comoditatea, zona de confort. Poate că nu mai ești tocmai fericit în relație, dar te simți sigur și știi la ce să te aștepți. Dacă închei relația, nu prea știi cum va fi viața ta: mai bună, mai rea? Chiar dacă partenerul de cuplu nu mai este pentru tine, încă ții la el/ea și îți este greu să te obișnuiești cu ideea de a nu mai fi împreună.
Și nu în ultimul rând, te temi de reacția partenerului, nu vrei să îl/o rănești…
Și pot exista și alte motive pentru care alegi să rămâi într-o relație nefericită, deși ți-ar fi mai bine singur/ă. Multe relații se prelungesc chiar dacă nu își mai au rostul, este uneori mai simplu să nu faci nimic decât să iei o decizie hotărâtoare. Ține minte un lucru: dacă ești nefericit în relația de cuplu, nu e vina partenerului, e vina ta! Tu ești cel care alege să rămână nefericit!
Semne că nu ești fericit în relația de cuplu:
Nu vrei să stai împreună cu partenerul. Amâni să ajungi acasă unde te așteaptă partenerul, preferi să stai în compania altora, ba chiar preferi adesea să fii singur. Dacă stai împreună cu el/ea, găsești o ocupație care să vă țină distrași și care să împiedice adevărata intimitate (vă holbați la ecran în loc să vorbiți). Viața ta acasă este o lungă și repetitivă rutină, pur și simplu nu mai simți că te distrezi împreună cu el/ea.
Te gândești nostalgic la trecutul vostru împreună, dar nu te mai gândești la un viitor împreună. Iată o capcană care te ține legat, deși nu mai ai ce căuta într-o relație. Tinzi să îți amintești momentele frumoase împreună, ceea ce te face nostalgic și te face să vrei să fii alături de el/ea. Dar în prezent, nu mai este așa cum era: stai lângă el/ea și nu mai simți ce simțeai. În plus, îți este greu să te vezi cu el/ea în viitor, nu îți mai faci de ceva timp planuri entuziaste pentru voi doi…
Nu te mai simți în largul tău alături de partener. Înainte, simțeai că poți fi tu însăți și că el/ea te iubește exact așa cum ești. Acum, parcă tinzi să te ascunzi, să nu mai fii tu însăți. Preferi să ascunzi ceva, decât să vorbești cu el/ea. Simți că nu te mai cunoaște, că nu te mai înțelege și preferi să afișezi o mască.
Speri că va exista o schimbare în bine. Îți spui că nu trebuie să te desparți, ci doar să aștepți, căci lucrurile sigur vor fi mai bune… Cum? Cum se va schimba ceva, din moment ce tu nu faci nimic pentru a schimba ceva? Când o relație o ia pe o pantă descendentă, dacă nici unul din parteneri nu face ceva, nu încearcă să o salveze, relația o va lua tot mai în jos…
Când se întâmplă să petreceți mai mult timp împreună, mai mult vă certați. Certurile sunt deja obișnuite în cuplu, simți că orice subiect de discuție poate să se transforme într-o dispută. Aceasta pentru că ambii sunteți nemulțumiți, nefericiți și trebuie să vă descărcați cumva…
Îți spui că nu vrei să te desparți, totuși ai fi în stare să înșeli… Dacă…dacă ai întâlni o persoană care să te farmece, să te dea peste cap, probabil ai înșela. Ba chiar ai mici fantezii că întâlnești pe altcineva și viața ta devine palpitantă, incitantă… Ce semn că nu mai ai ce căuta în relație mai vrei, dacă nu acesta? O persoană fericită nu fantasmazează la întâlniri cu alții și nu se gândește să înșele…
Realizezi că nu ești chiar fericit, dar îți spui: “așa e viața, nimeni nu e fericit cu adevărat, relația noastră e mai bună decât atâtea altele!”. Te convingi că poate fi mai rău și că mulți au relații mai rele fără să dorească să se despartă. Dar…tu nu trebuie să compari relația ta cu altele; ești tu fericit sau nu? Cât despre cine e cu adevărat fericit? – persoanele care sunt alături de parteneri potriviți sunt fericite.
În orice relație apar suișuri și coborâșuri și apar probleme. Dacă partenerii se iubesc și pot spune cu mâna pe inimă că sunt fericiți împreună, chiar dacă au momente mai puțin bune, atunci relația merită compromisuri. Însă atunci când unul sau ambii nu se mai simt satisfăcuți, dimpotrivă, se simt nefericiți, își fac mai mult rău decât bine rămânând legați unul de celălalt. Este groaznic de greu să închei o relație semnificativă, însă câteodată este necesar: altfel, rămâi legat de o persoană nepotrivită și o vei face și pe aceasta mizerabilă.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
