O mare prejudecată legată de succes este faptul că acesta apare ca o oportunitate măreaţă. Nimic mai greşit.
Succesul este rezultatul unei munci îndelungate. La fel ca şi creativitatea. Ideile nu vin peste noapte, chiar dacă uneori se întâmplă să te trezeşti cu o idee genială. Dar ea nu este niciodată o simplă întâmplare.
Acea idee care vine peste noapte este rodul orelor lungi de muncă şi a efortului consistent. Ceea ce te face să reuşeşti este munca susţinută. Chiar şi creativitatea este un rezultat al muncii susţinute. Până să ajungi la etapa în care poţi fi creativ, trebuie să-ţi însuşeşti bazele. Trebuie să construieşti fundamentul. Iar asta se întâmplă prin muncă repetată.
Toţi marii compozitori a trebuit mai întâi să înveţe să cânte la un instrument. A trebuit să studieze teorie muzicală. Şi abia după ce au ajuns să-şi stăpânească instrumentul au fost capabili să creeze propriile lor opere. Abia după lungi ore, zile, luni şi ani de exerciţiu au putut să se trezească într-o dimineaţă şi să strige “AHA, asta e”.
Ideea lor a rezultat din toată munca depusă ani de-lungul. Toate acele ore aparent monotone şi neimportante şi-au spus cuvântul. Succesul nu apare peste noapte. Creativitatea nu răsare din neant. Ambele sunt rodul muncii susţinute, al repetiţiei şi al tuturor acelor paşi ce par a fi fără importanţă.
Întrebarea pe care ţi-o voi pune acum este – tu pentru ce munceşti? Tu în ce direcţie îţi îndrepţi eforturile?
Este pentru a susţine o cauză a ta, pentru a reuşi să creezi ceva cu adevărat important pentru tine? Sau este pentru scopurile altcuiva, posibil chiar cineva care nici măcar nu te cunoaşte?
Nu-ţi irosi orele, zilele, lunile şi anii pentru a deveni un maestru în ceva ce nu este foarte valoros pentru tine. Alege să creezi pentru sufletul tău şi să-ţi cultivi pasiunea.
Motivaţia este forţa care ne împinge să acţionăm. Este pasiunea care ne trezeşte zi de zi. Este dorinţa care ne face să înfruntăm provocări pentru a fi mai buni şi mai puternici.
Cu toate acestea ne este uneori dificil să adunăm motivaţia necesară pentru a ne atinge obiectivele. Adesea suntem entuziasmaţi la început de drum, însă pierdem “flacăra” pe măsură ce trece timpul. Ştim că există oameni care sar din pat dimineaţa plini de energie şi vitalitate şi ne dorim să fim ca ei. Dar nu ştim cum.
Iată 7 feluri în care ne pierdem motivaţia şi renunţăm la obiectivele noastre.
1. Ne spunem povestea greşită
Motivaţia este arta de a spune “poveşti”. Cel care spune “povestea” cea mai bună reuşeşte să se motiveze atât pe sine, cât şi pe ceilalţi.
Prin “poveste” mă refer la toate explicaţiile pe care ni le oferim, la toate convingerile pe care le avem şi la dialogul interior care se desfăşoară în momentul în care ne concentrăm pe obiectivele noastre.
Cuvintele pe care le folosim alimentează o bună parte din reacţia noastră emoţională. Iar reacţia emoţională ne determină nivelul de energie. Cuvintele ne pot încuraja sau descuraja, ne pot face să renunţăm sau să mergem mai departe când ne este greu.
Spre exemplu, este o diferenţă mare între “Nu mai suport” şi “Am nevoie de câteva minute ca să mă recentrez, pentru a putea continua”. Deşi ambele afirmaţii pot descrie aceeaşi situaţie, felul în care ne vorbim face diferenţa în gradul nostru de determinare.
Dacă învăţăm să ne vorbim într-un mod constructiv şi să ne spunem o “poveste” care ne susţine în atingerea obiectivelor, ne vom motiva mult mai simplu.
2. Ne concentrăm eforturile în direcţia greşită
Obiectivele sunt de multe ori înţelese greşit. Şi din acest motiv ne dăm bătuţi în stadii incipiente.
Ceea ce nu înţelegem este faptul că obiectivele nu sunt întotdeauna sub influenţa noastră deplină. Nu avem garanţia că vom slăbi un anumit număr de kilograme sau că vom întâlni un anumit număr de clienţi sau că vom atinge vreuna din ţintele noastre. Sunt mulţi factori externi care ne influenţează rezultatele.
Tocmai de aceea este greşit să ne concentrăm asupra obiectivelor în sine. Este şi cât se poate de stresant şi creşte rata eşecului. Pentru că atâta vreme cât ne concentrăm asupra unui lucru pe care nu îl putem influenţa, ne simţim neputincioşi şi nesiguri.
Dar există anumite elemente asupra cărora avem control deplin. Iar acelea sunt comportamentele noastre. Dacă ne concentrăm atenţia asupra lucrurilor care ţin de noi şi ne dăm silinţa să le facem bine, rezultatele vor apărea negreşit.
Nu ştim când cântarul va arăta greutatea pe care ne-o dorim. Dar ştim că putem alege ce mâncăm şi cum facem mişcare. Nu ştim când vom cunoaşte persoana la care visăm. Dar ştim că putem deveni noi înşine un partener potrivit. Nu ştim dacă vom reuşi să obţinem performanţa dorită la locul de muncă. Dar ştim că dacă dăm tot ce putem, vom progresa.
Câtă vreme ne îndreptăm eforturile asupra a ceea ce avem noi de făcut – şi lăsăm imprevizibilul deoparte – vom avea rezultate pozitive şi vom progresa cu plăcere şi motivaţie.
3. Nu facem eforturi conştiente pentru a ne motiva
Faptul că motivaţia vine de la sine este o presupunere cât se poate de greşită. Motivaţia trebuie întreţinută. Zig Ziglar are un citat potrivit, în care spune “Oamenii spun deseori că motivaţia nu durează. Ei bine, nici îmbăierea nu durează – de aceea o recomandăm zilnic.”
Motivaţia este o disciplină mentală. Nu o putem lăsa la voia întâmplării, dacă ne dorim rezultate pe măsură. Dacă nu alegem deliberat gânduri pozitive şi “poveşti” care să ne susţină şi dacă nu ne obişnuim să ne concentrăm asupra lucrurilor pe care le putem influenţa, trăim pe pilot automat şi nu mai reuşim să progresăm.
De aceea nu este suficient să ne entuziasmăm la începutul unui proiect. Este nevoie să ne reamintim pe parcurs ce anume ne motivează să mergem mai departe. Este nevoie să ne disciplinăm mintea, astfel încât să ne susţină şi să ne direcţioneze înspre obiectivele noastre.
4. Nu avem o viziune mai largă
Să fim sinceri – o listă “to do” cu sarcini pe care le avem de executat nu va motiva pe nimeni. Din contră, ne va face să ne simţim împovăraţi cu fiecare item nou care apare. Singura satisfacţie este când apucăm să tăiem ceva de pe listă. Dar până atunci, totul pare o corvoadă.
Pentru a ne motiva autentic avem nevoie de o viziune suficient de atractivă. Avem nevoie să vizualizăm rezultatul final şi mai mult decât atât – avem nevoie să îl facem extrem de dezirabil.
Ce impact va avea acţiunea aceasta asupra noastră pe termen scurt, mediu şi lung? Ce evoluţie vom avea şi cum ne vom schimba dacă mergem mai departe pe calea aleasă? Cine altcineva ar mai putea beneficia de pe urma transformării noastre? Ce impact pozitiv putem avea asupra celorlalţi?
Dacă luăm în considerare toţi aceşti factori putem crea o viziune care să nu ne inspire numai pe noi, ci şi pe toţi cei din jurul nostru.
5. Nu avem un motiv suficient de puternic
Pentru orice lucru pe care îl întreprindem avem nevoie de un motiv. Cu cât acest motiv este mai puternic şi important pentru noi, cu atât vom fi mai motivaţi să trecem la acţiune.
Tony Robbins spunea “Activitatea fără scop te goleşte de viaţă”. Avem nevoie să ne reamintim de ce facem lucrurile pe care le facem. Ori de câte ori o sarcină ni se pare dificilă, trebuie să ne reamintim motivul care stă la baza deciziei noastre de a acţiona.
În momentul în care motivul nu este aliniat cu valorile noastre, ne pierdem energia şi dorinţa de a mai acţiona. Atunci este nevoie să ne reamintim motivul care a stat la baza deciziei noastre iniţiale. Dacă acel motiv nu mai este de actualitate, trebuie să găsim unul nou, aliniat cu valorile noastre curente.
Aici nu există o reţetă standard. Fiecare persoană are propriile valori şi proprii factori de motivaţie. Ideea este să găsim acele elemente care ne fac pe noi să ne trezim motivaţi zi de zi.
Pe unii îi motivează libertatea, pe alţii puterea, pe alţii apartenenţa, pe alţii exprimarea creativă, pe alţii stabilitatea, pe alţii varietatea, pe alţii contribuţia, pe alţii prestigiul. Fiecare are un set propriu de valori şi acestea contribuie decisiv la sporirea motivaţiei.
6. Nu acţionăm optim
Nimic nu motivează mai mult ca sentimentul de progres. Când ne uităm în urmă şi vedem toţi paşii pe care i-am făcut de când am pornit la drum, căpătăm un motiv să continuăm.
Însă aceşti paşi nu vor fi evidenţi de la început. În primă instanţă progresul este lent – aproape imperceptibil. Şi ne putem uşor lăsa descurajaţi, dacă ne gândim cât de departe este obiectivul nostru.
De aceea este esenţial să acţionăm optim. Nu tot ce facem ne ajută să progresăm în aceeaşi măsură. Dacă putem identifica acele acţiuni care produc rezultate maxime şi necesită un efort minim din partea noastră, putem progresa mult mai eficient.
Principiul Pareto spune că 80% din acţiuni produc 20% din rezultate şi invers – 20% din acţiuni produc 80% din rezultate. Când putem identifica acei 20% care ştim că fac o diferenţă de 80% în progresul nostru, motivaţia noastră va creşte automat, ştiind că depunem efortul minim şi obţinem rezultatele maxime.
7. Nu ne-am asumat noua identitate
În momentul în care atingem un obiectiv nu mai suntem aceleaşi persoane ca atunci când ne-am setat acel obiectiv. Căpătăm o nouă identitate.
Nu mai suntem graşi, suntem în formă. Nu mai suntem datori, suntem stabili material. Nu mai suntem dependenţi, suntem liberi. Nu mai suntem anxioşi, suntem echilibraţi.
Cel mai scurt mod de a atinge un obiectiv este să ne asumăm de la început noua imagine. Să gândim şi să acţionăm precum o persoană care este deja cum ne dorim noi să fim. Să ne aliniem cu acea identitate.
În momentul în care ne dorim să progresăm, însă nu ne asumăm pe deplin viitoarea identitate, se creează un conflict. Cu cât ne agăţăm mai mult de identitatea actuală, cu atât mai greu ne va fi să ne motivăm.
Avem obiceiul de a ne ataşa de identitatea actuală, pentru că este ceea ce vedem şi ceea ce suntem obişnuiţi să facem. Însă ne distrugem motivaţia, pentru că o parte din noi încearcă să menţină lucrurile, iar altă parte încearcă să le schimbe.
Acesta este motivul pentru care putem foarte greu să ne schimbăm, fiind împinşi de alte persoane. Imaginea pe care o proiectează ei asupra noastră intră în conflict cu imaginea pe care o avem noi despre noi înşine şi astfel refuzăm să acţionăm.
Motivaţia adevărată şi sustenabilă provine întotdeauna din interior – din faptul că ceva s-a schimbat în noi şi identitatea noastră este alta. Şi nu mai rămâne decât ca această schimbare să se reflecte în exterior.
Este rândul tău
Tu ce greşeli faci când încerci să te motivezi şi ce intenţionezi să schimbi de acum înainte? Te invit să laşi un comentariu în rubrica de mai jos.
Sursa: pentrucapoti.ro
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
