Daca iti doresti fericirea trebuie sa faci cate ceva si pentru sufletul tau

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cinstit de crestini in 26 octombrie, a trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorita calitatilor sale, guvernator al Tesalonicului (dupa moartea tatalui sau). Mai tarziu, imparatul Maximian a aflat ca Dimitrie este crestin, lucru care l-a maniat foarte tare. Drept urmare, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor. Venit la Tesalonic, imparatul l-a întrebat pe Dimitrie daca sunt adevarate cele auzite despre el. Dimitrie a marturisit cu indrazneala ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Pedeapsa imparatului a fost maxima: Dimitrie a fost inchis in temnita si ucis cu sulita. Ce nu trebuie sa faci pe 26 octombrie ca sa nu ai ghinion In credinta populara, anul este impartit in vara si iarna. Daca Sfantul Gheorghe incuie iarna si infrunzeste intreaga natura, Sfantul Dumitru desfrunzeste codrul si usuca toate plantele. In Ajunul sarbatorii de SFANTUL DUMITRU se aprind focuri, peste care sar copiii pentru a fi sanatosi tot anul. Focul are si menirea de a alunga fiarele si de a incalzi mortii. Dupa ce focul este stins, taranii arunca un carbune in gradina, ca aceasta sa primeasca putere de a rodi. In traditia populara, SFANTUL DUMITRU usuca toate plante si dezfrunzeste codrul, fiind cel care descuie iarna. De asemenea, exista credinta ca pe 26 octombrie, de SFANTUL DUMITRU, caldura intra in pamant si gerul incepe a-si arata coltii. SFANTUL DUMITRU este considerat si patronul pastorilor, ziua de 26 octombrie fiind ziua in care ciobanii afla cum va fi iarna. Acestia isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. Un alt mod de a afla inca din 26 octombrie cum va fi iarna este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii SFANTULUI DUMITRU. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara. 26 octombrie, zi a soroacelor Ziua SFANTULUI DUMITRU era si o zi a soroacelor, se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca “la San-George se incaiera cainii iar la Samedru se sfadesc stapanii”. Tot de SFANTUL DUMITRU se tocmesc servitorii pentru diverse treburi si se strica stanele. Taranii tund coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos. In anumite zone, taranii il cinstesc pe SFANTUL DIMITRIE, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie. SFÂNTUL DIMITRIE CEL NOU, sarbatorit in 27 octombrie In 27 octombrie este cinstit Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor. Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov s-a nascut la sud de Dunare, in Bulgaria. A trait în secolul al XIII-lea, in timpul “imperiului” vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Iubind viata ascetica, el se retrage intr-o pestera. Nu se stie cat timp a stat acolo si nici cand a murit, dar traditia spune ca, inainte de a muri, el s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu. Moastele sale au fost asezate cu cinste, in iunie 1774, in actuala Catedrala Patriarhala din Bucuresti. Racla cu moastele Cuviosului Dimitrie a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului de mai multe ori. SFANTUL DUMITRU - Peste 315.000 de romani si-au sarbatorit onomastica pe 26 octombrie 2013 Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din MAI, in 2013 si-au sarbatorit onomastica 315.895 de persoane, dintre care 277.700 barbati, iar 38.195 femei. Dintre barbatii sarbatoriti cu acest prilej, 261.437 poarta numele de Dumitru, 8.112 se numesc Mitică, 5.393 - Dimitrie, iar 1.036 - Dumitrache. In randul femeilo, 29.941 poarta numele de Dumitra, 6.580 Dumitrita, 480 - Mitra, 383 - Dumitrica, 340 - Demetra, iar 337 - Dumitrana. Alte traditii si obiceiuri de SFANTUL DUMITRU - 26 octombrie: Daca de SFANTUL DUMITRU este vreme aspra, iarna va fi buna, iar de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa. Daca de SFANTUL DUMITRU luna va fi plina si cerul acoperit de nori, iarna va fi aspra, cu zapezi grele. De SFANTUL DUMITRU se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza. Sursa: Mediafax Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Lumea bunastarii este inundata de informatii despre deplinatate mentala. Ni se spune cum ar trebui sa fim completi mental, si ce sa constientizam. Esential este despre cum si unde sa ne plasam atentia. Practicile de constientizare, de deplinatate mentala subliniaza acordarea atentiei fata de orice, cu o acceptare fara a judeca lucrurile. Prin contrast, abordarile psihologiei pozitive tind sa sublinieze focalizarea asupra pozitivului si amplificarea acestui aspect. Deci cum stau lucrurile?

Acceptarea fara a judeca in mod critic

In calitate de persoane care mediteaza, ni se spune adesea sa acordam atentie oricarui lucru: celui bun, celui rau si celui lumesc. Ni se spune sa facem asa fara judecata critica, si cu acceptare catre ceea ce este. De fapt, ne antrenam sa recunoastem propriul nostru dialog launtric (acele judecati, evaluari si inclinatii partinitoare) si ne antrenam pentru a vedea acest dialog ca ceea ce este el (doar chestii mentale trecatoare).

Cat despre experientele dureroase si clar negative… invatam sa le acceptam ca ceea ce sunt ele (doar chestii trecatoare de viata). Aceasta este total evidenta in definitiile moderne ale deplinatatii mentale: un fel de constientizare concentrata asupra prezentului in care fiecare gand, sentiment sau senzatie ce apare in campul atentiei este recunoscuta si acceptata ca ceea ce este.

Concentrarea pe pozitiv

De la psihologia pozitiva invatam o multime de strategii bine studiate si adesea ni se spune sa ne focalizam asupra pozitivului – sa avem grija la ceea ce este bun in vietile noastre si sa ascutim perceptiile asupra a ceea ce declanseaza emotii pozitive (si asupra multelor beneficii bio-comportamentale care vin odata cu acestea).

Mai suntem incurajati sa reevaluam negativul. Daca experimentam amintiri nedorite sau negative, se sugereaza sa gasim semnificatii provenind de la aceste amintiri, si, prin aceasta actiune, sa ne focalizam asupra traseelor pozitive prin care ne-am maturizat datorita acestor experiente. Nu trebuie sa acceptam durerea – putem (si facem asta) sa o transformam. O enigma?

Este de inteles ca multi dintre noi ne-am minunat despre cum (sau daca) se intalnesc aceste trasee.

Suntem lasati sa ne minunam cum ar trebui sa acordam atentie detaliilor vietilor noastre. Ar trebui sa facem asta fara judecati critice – antrenandu-ne pentru a observa impartial binele si raul? Sau ar trebui sa cautam doar binele, sa ne afundam in el si sa reevaluam lucrurile rele pentru a ne concentra asupra celor pozitive?

Pentru a rezolva acest paradox, avem nevoie sa capatam o mai larga perspectiva. Mai avem nevoie sa ne abtinem de a vedea aceste abordari ca poli opusi (ah, nevoia occidentala de sisteme liniare!) si sa le vedem ca procese complementare prin care trecem ciclic, din nou si din nou, prin vietile noastre. Pe scurt, ele sunt complementare.

Emotiile pozitive stimuleaza deplinatatea mentala

Emotiile pozitive ne ajuta sa ne concentram mai bine (in dialectul academic, ele „largesc cognitia”) si deci amplifica probabilitatea ca noi sa acordam atentie si sa fim intr-o stare de completa constientizare. Aveti nevoie de dovada? Cercetatorii au pus oameni in stari emotionale pozitive prin diferite mijloace, si apoi au utilizat o gama de masuratori pentru a evalua abilitatea lor de a sta concentrati asupra unei sarcini.

Publicitate

A reiesit ca simtirea sentimentelor pozitive imbunatateste capacitatea noastra de concentrare si de urmarire a unui obiect cu ochii si de a rezolva creativ probleme. De asemenea exista mai multe sanse de a ne simti mai aproape de altii si mai increzatori, fapt ce la randul lui sporeste sansele noastre de a stabili sau aprofunda conexiuni sociale: bine pentru noi si bine pentru ceilalti.

Deplinatatea mentala stimuleaza emotiile pozitive

Deplinatatea mentala amplifica posibilitatea emotiilor pozitive prin sporirea capacitatii noastre de a ne directiona atentia si a ne reorienta focalizarea. William James a nimerit-o in 1890, cand a remarcat: „Experienta mea este lucrul de care sunt eu de acord sa ma preocup”. Daca vrem sa ne afundam in aspectele pozitive ale unei experiente, va trebui sa ne flexam muschii atentiei si focalizarii… insasi muschii pe care noi ii construim cu antrenamentul deplinatatii mentale.

Cercetarea a mai aratat ca deplinatatea mentala ne sporeste flexibilitatea cognitiva, insemnand ca putem sa ne gandim la lucruri din multiple perspective, mai degraba decat sa fim limitati de perspectiva noastra obisnuita asupra lumii. Cand acordam atentie intentionat, cand ne indreptam atentia si adoptam o mai larga perspectiva, perturbam reteaua implicita focalizata negativ care adesea opereaza in mintea noastra. Ne deschidem la posibilitatea pozitivitatii. Putem vedea elementele complementare ale deplinatatii mentale si ne putem focaliza asupra pozitivului si il putem stimula, asa cum este el interpretat in contextele traditionale ale practicilor de meditatie.

In literatura budista se intelege ca insasi urmarirea placerii duce inevitabil la suferinta. Totusi se mai incurajeaza si cultivarea bunatatii iubitoare, compasiunii si bucuriei impartasite (toate stari de emotie placuta).

Meditatia bunatatii iubitoare, prin insasi natura ei, induce emotii pozitive. Nu este surprinzator faptul ca oamenii care o practica tind sa raporteze o stare de spirit imbunatatita si tind sa isi demonstreze fericirea si sentimentul de dragoste prin actiuni reale in moduri iubitoare si pline de compasiune.

Deci este bine pentru cel ce mediteaza si bine pentru ceilalti… dar ce impiedica asta de a se transforma intr-o forma de suferinta? Pentru practicantii budisti, urmarirea acestor emotii pozitive este tinuta sub control prin aplicarea detasarii – o stare mentala puternica, primordiala si atotcuprinzatoare, si echilibrata, capabila sa se mentina echilibrata chiar in stari de mare placere (sau mare suferinta).

Abordarile observatiei fara judecati critice si ale psihologiei pozitive sunt complementare (si au fost asa inca din timpurile lui Buddha). Ele sunt interdependente: un scenariu clasic gaina/ou in care raspunsul poate fi gasit doar printr-un pas inapoi si privirea imaginii in ansamblul ei. Deci putem continua sa mergem inainte si sa calatorim pe ambele poteci.

Ne putem reduce reactivitatea – si astfel putem amplifica starile mentale pozitive si comportamentele precum rabdarea, perspectiva si dragostea – prin antrenarea in observare fara judecati critice si echilibru detasat. Mai putem de asemenea sa luam simultan calea directa in starile mentale, emotiile si comportamentele pozitive prin scufundarea in ceea ce este bine. Aceste trasee se intalnesc la un moment dat intr-o calatorie catre o pace mai mareata – pacea pentru noi insine si pacea pentru ceilalti. Iar aceasta, in mod esential, este esenta drumului.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Lecții de viață
Sfaturi
Viata